RO117029B1 - Ansamblu de fixare sina-traversa si procedeu de realizare a fixarii - Google Patents

Abstract

Inventia se refera la un ansamblu de fixare sina-traversa si la un procedeu de realizare a fixarii. Ansamblul de fixare (14) pentru fixarea unei sine (10) la o traversa de beton (12) cuprinde un ansamblu al scaunului de sina (30) si o ancora de sina (32). Ansamblul scaunului de sina include un prim subansamblu (34) si un al doilea subansamblu (36) al scaunului de sina, subansamblul (34) scaunuluide sina incluzand un bazin (38) al scaunului de sina si un scaun de sina (40), unde scaunul de sina (40) este introdus in bazinul scaunului de sina si legat de acesta printr-o piesa (42) realizata din material elastomeric, piesa care prezinta un gol (112) format intre baza scaunului de sina (40) si baza bazinului scaunului de sina (38), astfel incat sa produca un arc de forfecare care transfera sarcini verticale aplicate de la sina (10) catre traversa (12). Ansamblul scaunului de sina (40) este incorporat in traversa, iar ancora de sina (32) este adaptata pentru a se cupla cu o parte a sinei si interbloca cu scaunul de sina (40), astfel incat sa coopereze cu ansamblul scaunului de sina pentru a fixa sina (10) pe traversa (12). Procedeul de realizare a fixarii ansamblului sina-traversa cuprinde faza de asigurare a unui scaun de sina, dispunerea cel putin a unei parti din portiunea in forma de lama a scaunului de sina in traversa, fixarea portiunii in forma de lama a scaunului in traversa cu ajutorul piesei din material elastomeric, astfel incat portiunea in forma de lama sa fie distantata de traversa, dispunerea ancorelor de sina pentru fixarea sinei de partea plata a scaunului si asigurarea unui gol aproape de extremitatea inferioara a portiunii in forma de lama, pentru a permite scaunului de sina sa se deplaseze vertical in jos, in raport cu traversa, atunci cand o sarcina esteaplicata scaunului de sina.

Description

Invenția se referă la un ansamblu de fixare a unei șine de cale ferată pe o traversă de beton în vederea realizării unui transfer eficient al sarcinilor aplicate de la șină la traversă.

Folosirea traverselor de beton este tot mai răspândită în lume datorită durabilității lor și deci, a unei durate de serviciu mai mare, față de traversele din lemn. Efectele sarcinilor mai mari pe roată, vitezelor mai ridicate ale trenurilor, frecvențelor sporite ale trenurilor, condițiilor climatice și altor condiții de cale nefavorabile, reduc durata de serviciu a traverselor de lemn, în special a acelor din curbe, unde forțele laterale exercitate de roțile vagoanelor de cale ferată tind să împingă șinele în părți și astfel să imprime eforturi considerabile pe traversele de lemn relativ moi și flexibile. Utilizarea traverselor de beton elimină multe din problemele ce se întâlnesc la folosirea traverselor de lemn.

în decursul anilor din intervalul 1940 - 1950, traversele de cale ferată din beton precomprimat și pretensionat au evoluat atingând forma unui mecanism verificat de legare între ele a șinelor de cale ferată, menținere a ecartamentului de cale și transfer al sarcinilor de la roată la sol. Materialul de bază al acestor traverse este betonul din ciment Portland, armat cu sârmă din oțel de înaltă calitate, supus la pretensionare înainte de turnare pentru a menține betonul în stare de comprimare și a evita astfel fisurarea. Betonul de înaltă rezistență folosit, având o rezistență la compresiune egală cu 55 MPa sau peste această valoare, reprezintă un material rigid și casant. Dispozitivele metalice de fixare proiectate pentru a ține șina de cale ferată pe traversa din beton, reprezintă o piesă a mecanismului folosit pentru transferarea către balast a sarcinilor aplicate pe roată.

Totuși, din cauză că traversele de beton sunt oarecum rigide și casante, folosirea lor ridică o serie de alte probleme.

în prezent, pentru fixarea șinelor de cale ferată la traversele din beton se folosesc în general, două tipuri de dispozitive.

Primul tip este un dispozitiv de menținere forțată a șinei în jos, el putând avea diferite forme, cum ar fi șuruburi folosite cu eclise pentru a ține talpa șinei în contact cu traversa. Acest tip de dispozitiv de prindere este rigid, deci cu tendință de avariere prin oboseală pe durata de serviciu și, din această cauză, nu este folosit în prezent în mod obișnuit.

Cel de-al doilea tip de dispozitiv de fixare este un dispozitiv cu arc, folosit, de asemenea, pentru a ține talpa șinei în contact cu traversa, însă proiectat să reducă oboseala provocată de sarcină prin încovoiere. La dispozitivul de fixare de tipul cu arc, doi umeri din fier sau oțel sunt încorporați în traversa de beton, la fiecare scaun de șină, în timpul turnării și servesc pentru a ține șinele în ecartament și pentru a ancora eclisa arcului care, la rândul ei, ține talpa șinei în jos. Aceste eclise ale arcului sunt proiectate pentru a aplica o forță verticală, pe talpa șinei pentru a se opune ridicării șinei între trecerile de roți și a transforma forțele longitudinale provocate de modificarea temperaturii sau de accelerarea/ micșorarea vitezei, mai întâi pe traversă și, de aici în terasament.

în legătură cu dispozitivul de fixare ce are un reazem elastomeric de formă pătrată cu latura de 6 țoii (15,24 cm) și grosimea de 1/4 țoii (0,56 cm], montat între șină și traversă, pe scaun, pentru a prelua diferențele de formă ale suprafeței. Dacă talpa șinei s-ar rezema direct pe suprafața traversei din beton, oțelul ar uza curând

RO 117029 Bl partea de sus a betonului. Deși, traversa se toarnă în formă de oțel, suprafața scaunului nu corespunde exact cu talpa șinei și apare posibilitatea încărcării punctiforme și a unui transfer neuniform de forțe verticale.

Aceste reazeme îndeplinesc și două funcții suplimentare. Prima, determinată 50 de faptul că șina este fixată pe o traversă prin eclisele arcului, constă în aceea că reazemul având un coeficient de frecare mai mare decât oțel pe oțel, contribuie la transferul de forțe longitudinale existente de-a lungul șinei, mai întâi în traversă și, prin ea, în terasament.

Cea de-a doua, și mai importantă, constă în aceea că, reazemele servesc la 55 atenuarea sarcinilor de șoc aplicate șinei de către puncte plate de pe roțile de oțel în mișcare. Sarcinile de șoc provenite de la zonele plate ale roții pot avea o valoare egală cu de două până la patru ori amplitudinea sarcinilor unei roți normale, ele având o durată foarte scurtă egală de regulă cu 15 milisecunde. Aceste sarcini de șoc tind să rupă traversa de beton dacă nu sunt atenuate în mod corespunzător.

O serie de probleme se ridică în legătură cu dispozitivele de reținere forțată. Prima problemă este cea a reținerii reazemului. Reținerea reazemului se referă la ținerea pe loc a reazemului dintre talpa șinei și traversă când șina se încovoaie sub acțiunea sarcinilor aplicate pe roată. S-au folosit diferite forme în încercarea de a opri reazemul să iasă, folosind mijloace mecanice de reținere. Această măsură a înre- 65 gistrat numai un succes moderat, în special pe trasee curbate, unde în Statele Unite ale Americii se montează în principal traverse de beton.

O altă modalitate este aceea a folosirii unor reazeme de diferite durități. Totuși, reazemul cu o reziliență suficientă pentru a atenua sarcina de șoc tinde să iasă dintre șină și traversă la o frecvență normală de trecere a roților. Reazemele mai dure nu 7 o atenuează în mod corespunzător șocurile.

□ altă soluție la nedorita deplasare a reazemelor este aceea de a face reazemul să adere la suprafața traversei de beton folosind un adeziv. în acest fel, reazemul este ținut pe loc însă când suprafața superioară a reazemului se uzează, înlocuirea lui este dificilă. De asemenea, aplicarea unui adeziv în câmp, pe o suprafață udă și mur- 75 dară de noroi, ridică probleme legate de calitatea lipirii.

O altă problemă ce se întâlnește la folosirea reazemelor de șoc este aceea a erodării scaunului șinei. Pământul și pietrișul din câmp tinde să pătrundă între reazeme și suportul traversei de beton. Nisipelnițele de pe roțile de locomotivă, folosite pentru sporirea tracțiunii, lucrează de asemenea, în sensul de a introduce nisip care 6o lucrează sub reazeme. La căderea apei provenită din ploi, ea se combină cu acest amestec, luând naștere un compus abraziv care lucrează și erodează suprafața betonului la trecerea sarcinilor roților. Reazemele lipite elimină această problemă, dar prezintă același punct deficitar al înlocuirii în câmp când se uzează. Se fac încercări cu diferite combinații de reazeme din metal/elastomer înregistrându-se un anumit 6 5 succes în rezolvarea acestei probleme a erodării scaunului de șină, dar acestea tind să fie costisitoare, mai ales atunci când sunt aplicate în câmp.

în sfârșit, ridicarea traversei provocată de ridicarea șinei dintre roți, constituie o altă problemă. Ridicarea traversei este proprie tuturor dispozitivelor de fixare forțată, atât de tipul cu arc, cât și de tipul cu șurub. Pentru a face ca dispozitivul de ?o fixare să lucreze, talpa șinei trebuie să fie ținută strâns pe suprafața traversei. Deoarece, o șină reprezintă o grindă continuă așezată pe o serie de suporturi flexibili,

RO 117029 Bl ea este deviată în jos la trecerea unei roți, iar șina dintre roți este deviată în sus față de poziția ei normală sau de repaus. Forța de ridicare a șinei este adesea mai mare decât greutatea aferentă ansamblului șină/traversă. Deoarece, în cazul dispozitivului de fixare forțată traversa este și ea ridicată de pe suprafața terasamentului dintre fiecare set de roți și apoi este forțată să se așeze la loc pe sol de către roata următoare. Această acțiune de batere repetată deteriorează rapid balastul terasamentului.

Conform brevetului EP 0219811 se cunoaște un ansamblu de fixare a șinei prevăzut la scaunul șinei cu o izolație împotriva zgomotelor, aranjată la o distanță specifică una de cealaltă sub șine în direcția longitudinală a celei din urmă, fiecare scaun de șină având un platou de fundație format dintr-un platou de susținere care susține șinele și elemente de amortizare realizate din materiale elastice ce sunt aranjate în partea de jos a platoului de fundație și a platoului de susținere, platoul de fundație și platoul de susținere având fețele opuse în lungul șinelor, și prevăzute pe părțile care stau față în față una de cealaltă, cu degajări complementare extinse în direcția longitudinală a șinelor, spațiile posedând flancuri asociate care se extind în direcția longitudinală a șinelor fiind înclinate relativ în raport cu orizontala. Elementele de amortizare sunt aranjate în acord cu degajările, de preferat numai între flancurile adiacente ale degajărilor, sursele ulterioare ale frecvențelor de interferență care sunt așezate unde roțile trenului trec peste punctele de suport individual fiind eliminate dacă distanțele dintre scaunele șinelor sunt foarte mici și de preferat, egale cu zero.

Conform brevetului US 4874128 se cunoaște un ansamblu de fixare șină traversă ce are o talpă de ancorare a traversei, un ansamblu de așezare a șinei și o ancoră de fixare a șinei, scaunul șinei fiind conectat cu traversa șinei și incluzând o ancoră prevăzută cu o fantă și un ansamblu scaun de prindere. Ansamblul scaun de prindere este prevăzut cu o suprafață superioară ce este în legătură cu suprafața superioară a șinei de cale ferată, ancora de fixare conținând o fantă cu posibilitate de extindere peste suprafața superioară a tălpii șinei, ancoră ce poate fi montată prin intermediul fantei sale în scaunul șinei formând astfel un ansamblu fix. Ansamblul scaunului de prindere este poziționat la o anumită distanță de suprafața superioară a tălpii șinei, astfel, încât să permită cooperarea în plan vertical față de șină în poziția asamblată a ancorei șinei cu scaunul șinei. Ancora de bază este conectată cu scaunul șinei și este dispusă într-o cavitate formată pe suprafața superioară a traversei, ancora de bază fiind asigurată de traversă fixând în același timp scaunul șinei de traversă.

Problema tehnică, pe care o rezolvă invenția, constă în eliminarea reazemelor de șoc din ansamblul de fixare șină - traversă, permițând un transfer atenuat de sarcini verticale, laterale și longitudinale, de la șină la traversă.

Invenția de față rezolvă problemele menționate mai sus prin realizarea unui ansamblu de fixare șină - traversă ce cuprinde un scaun de șină ce prezintă o porțiune plată adaptată pentru a primi suprafața inferioară a tălpii șinei și o porțiune în formă de lamă ce are o extindere inferioară, porțiunea în formă de lamă extinzându-se în jos de la porțiunea plată și cel puțin o parte din porțiunea în formă de lamă fiind dispusă în traversă și fixată de aceasta cu ajutorul unei piese realizată din material elastomeric, astfel, încât porțiunea în formă de lamă a scaunului de șină să fie distanțată de traversă și de o ancoră de șină care se extinde în jurul unei porțiuni de la suprafața superioară a tălpii de șină, pentru fixarea șinei la porțiunea plată a scaunului de șină,

RO 117029 Bl piesa din material elastomeric fiind prevăzută cu un gol în apropierea extremității inferioare a porțiunii în formă de lamă, pentru a permite scaunului de șină să se depla- 140 seze în jos pe verticală în raport cu traversa când o sarcină este aplicată scaunului de șină.

Procedeul de realizare a fixării ansamblului șină - traversă cuprinde faza de asigurare a unui scaun de șină, partea plată a scaunului de șină fiind adaptată pentru a primi suprafața inferioară a tălpii șinei, iar porțiunea în formă de lamă a scaunului de 145 șină extinzându-se în jos de la porțiunea plată; dispunerea cel puțin a unei părți din porțiunea în formă de lamă a scaunului de șină în traversă; fixarea porțiunii în formă de lamă a scaunului de șină în traversă cu ajutorul piesei realizate din material elastomeric, astfel, încât porțiunea în formă de lamă a scaunului de șină să fie distanțată de traversă; dispunerea ancorelor de șină, astfel, încât acestea să se întindă în jurul 150 unei părți de la suprafața superioară a tălpii șinei, pentru fixarea șinei de partea plată a scaunului de șină; asigurarea unui gol aproape de extremitatea inferioară a porțiunii în formă de lamă pentru a permite scaunului de șină să se deplaseze vertical în jos, în raport cu traversa, atunci când o sarcină este aplicată scaunului de șină și îngroparea bazinului scaunului de șină în traversă, astfel, încât o parte din porțiunea în 155 formă de lamă să fie dispusă în interiorul bazinului și fixată distanțat cu ajutorul piesei din material elastomeric, de latura interioară a bazinului scaunului de șină.

într-o altă variantă constructivă a ansamblului șină - traversă, procedeul de realizare a fixării ansamblului șină-traversă cuprinde faza de dispunere a unui prim și unui al doilea dintre scaunele de șină și unui prim și unui al doilea dintre bazinele îeo scaunelor de șină în traversă, dispunerea cel puțin a unei părți din porțiunea în formă de lamă a primului scaun de șină în interiorul primului bazin al scaunului de șină, dispunerea cel puțin a unei părți din porțiunea în formă de lamă a celui de-al doilea scaun de șină în interiorul celui de-al doilea bazin al scaunului de șină, fixarea porțiunii în formă de lamă a primului scaun de șină la o distanță de latura inferioară a primului 165 bazin, cu ajutorul piesei din material elastomeric, fixarea porțiunii în formă de lamă a celui de-al doilea scaun de șină la o distanță de latura inferioară a celui de-al doilea bazin, cu ajutorul piesei din material elastomeric, asigurarea unui gol în piesa din material elastomeric care leagă primul scaun de șină de primul bazin și asigurarea unui gol în piesa din material elastomeric care leagă cel de-al doilea scaun de șină de 170 al doilea bazin, permițând primului și celui de-al doilea scaun de șină să se deplaseze vertical în jos în raport cu traversa și îngroparea primului și celui de-al doilea bazin în interiorul traversei într-un raport de distanțare și paralelism.

Avantajele pe care le aduce invenția de față constau în atenuarea sarcinilor de șoc aplicate șinei de către punctele plate de pe roțile de oțel în mișcare, reținerea reazemelor atunci când șina seîncovoaie sub acțiunea sarcinilor aplicate pe roată, evitarea erodării scaunului șinei și împiedicarea ridicării traversei provocată de ridicarea șinei între trecerile de roți.

în continuare, se prezintă mai multe exemple de realizare a ansamblului de fixare șină-traversă, conform invenției, în legătură cu fig. 1-13, care reprezintă: 10

- fig. 1, vedere în perspectivă a unei porțiuni de șină fixată pe o traversă de beton cu un ansamblu de fixare șină-traversă;

- fig.2, vedere în plan orizontal a ansamblului de fixare șină-traversă, în poziție de dezasamblare;

RO 117029 Bl

- fig.3, vedere laterală a ansamblului de fixare șină-traversă, din fig.2;

- fig.4, vedere în perspectivă a unui subansamblu al ansamblului de fixare șină traversă, din fig. 2 și 3;

- fig.4A, secțiune după traseul 4A - 4A, din fig. 4;

- fig.5, vedere în perspectivă a unui bazin al scaunului șinei;

- fig.6, vedere în perspectivă a unui scaun al șinei;

- fig.7, secțiune parțială în plan transversal și vedere laterală a unui ansamblu de fixare șină-traversă în poziție asamblată în jurul unei șine;

- fig.8, secțiune în planul 8-8, din fig. 7 fără șină și cu ancora șinei văzută;

- fig.9, vedere în plan orizontal a unei variante de ansamblu de fixare șinătraversă;

-fig. 10, vedere laterală a ansamblului de fixare șină-traversă din fig.9;

- fig.11, vedere în perspectivă a unui ansamblu de scaun al șinei aparținând ansamblului de fixare șină-traversă, din fig. 9 și 10;

- fig.11 A, secțiune în planul vertical-transversal 11A - HA,din fig. 11;

- fig. 12, vedere în perspectivă a unui alt bazin al scaunului de șină;

- fig. 13, vedere în perspectivă a unui alt scaun de șină.

Ansamblul de fixare șină-traversă, conform invenției, este alcătuit, conform fig. 1, dintr-o porțiune de șină 10 fixată pe o structură suport, cum ar fi, o traversă de beton 12. Șina 10 are o talpă 16 caracterizată printr-o suprafață superioară 18, o suprafață inferioară 20, o primă latură 22 și cea de-a doua latură 24. Traversa 12 este susținută de către un balast (nefigurat) care în mod obișnuit este realizat din pietriș sau clibrură. Traversa 12 are o față superioară 26 și o față inferioară 28. Ansamblul de fixare a șinei 14 include un ansamblu 30 al scaunului de șină încorporat în traversa 12 și o ancoră de șină 32, care cooperează cu ansamblul scaunului de șină pentru a fixa șina 10 pe traversa 12.

în fig. 2 se prezintă o vedere în plan orizontal a ansamblului de fixare șină traversă 14 care include un ansamblu 30 al scaunului de șină și o ancoră 32 a șinei.

în această variantă constructivă a prezentei invenții, ansamblul 30 al scaunului de șină include un prim subansamblu 34 al scaunului de șină și un al doilea subansamblu 36 al scaunului de șină. Primul și al doilea din subansamblurile 34 și 36 ale scaunului de șină sunt identice din punct de vedere constructiv, cu excepția faptului că cel de-al doilea subansamblu 36 al scaunului de șină reprezintă o imagine simetrică a primului subansamblu 34. De aceea, numai primul subansamblu 34 al scaunului de șină va fi descris detaliat în cele ce urmează, în legătură cu fig. 4-6.

Primul subansamblu 34 al scaunului de șină include un bazin al scaunului de șină 38 și un scaun de șină 40 legat de bazinul 38 al scaunului de șină printr-o piesă 42 din material elastomeric (fig. 4 și 4A).

Bazinul 38 al scaunului de șină este adaptat pentru a fi încorporat în traversa de beton 12 și pentru a primi scaunul de șină 40 într-un mod care va fi descris în cele ce urmează.

După cum se vede din fig. 5, bazinul 38 al scaunului de șină este un recipient deschis care include o extremitate inferioară 44, o primă extremitate 46, o a doua extremitate 48, o primă latură 50 și o a doua latură 52, toate acestea cooperând

RO 117029 Bl pentru a defini o cavitate 54 care primește scaunul de șină. Bazinul scaunului de șină prezintă mai departe o latură exterioară 56, o parte interioară 58, o deschidere supe- 230 rioară 60 care asigură accesul în cavitatea 54 de primire a șinei și o bordură 62 care se extinde în jurul deschiderii 60 de la partea de sus. Bazinul 38 de primire al scaunului de șină poate fi fabricat din orice material disponibil care posedă o suficientă rezistență la întindere și forfecare pentru a transfera sarcinile de exploatare de la șina la traversa 12. Aceste materiale includ fontă cenușie, oțel, zinc turnat în matriță 235 și diferite forme de materiale plastice. Un material preferat este, totuși, un aliaj de turnare aluminiu/zinc.

După cum se poate vedea din fig. 5, prima latură 50 a bazinului 38 este prevăzută cu un segment tronconic sau înclinat 64 situat, în general, mai aproape de a doua extremitate 48 a bazinului 38 al scaunului de șină care, corespunde unei părți 240 similare a scaunului de șină, după cum se va descrie în cele ce urmează.

Pentru a face mai puternică legătura dintre bazinul 38 al scaunului de șină și traversa de beton 12 atunci când bazinul scaunului de șină este încorporat în aceasta, bazinul este prevăzut cu o serie de nervuri orizontale 66, distanțate, care se extind în jurul laturii exterioare 56, de-a lungul primei și celei de-a doua extremități 46 și 48, 245 precum și primei și celei de-a doua laturi 50 și 52. în continuare, nervurile 66 cooperează pentru a transfera sarcini verticale de comprimare și forfecare la interfața dintre bazinul scaunului de șină și beton.

Scaunul de șină 40 din fig. 6 prezintă o primă extremitate 67, o a doua extremitate 69, o primă latură 71 și o a doua latură 73, incluzând o porțiune plată 68 și isc o porțiune sub formă de lamă 70, care se extinde în jos față de porțiunea plată 68. Scaunul de șină 40 poate fi executat din orice material disponibil cum ar fi oțel, fontă cenușie sau diferite materiale plastice, însă ca material preferat este indicată fonta maleabilă.

Porțiunea plată 68 prezintă o primă extremitate 72, o a doua extremitate 74, 25Ξ o suprafață superioară 76 și o suprafață inferioară 78. După cum se vede din fig. 7, suprafața superioară 76 a porțiunii plate 68 este adaptată pentru a primi porțiunea inferioară 20 a tălpii 16, astfel, încât interfața dintre șina 10 și porțiunea plată 68 este formată din metal pe metal, atunci când scaunul de șină 40 este fabricat din materialul preferat. La cea de-a doua extremitate 74 a porțiunii 68, există o porțiune 220 cu cârlig 80, care se extinde în sus față de suprafața superioară 76 a porțiunii plate 68. După cum se vede din fig.7, porțiunea cu cârlig 80 este configurată și adaptată pentru a se îmbina cu a doua latură 24 a tălpii șinei 16. Mai exact, porțiunea cu cârlig 80 este configurată astfel, încât o parte din ea se va extinde peste o parte din porțiunea superioară 18 a tălpii șinei 16 pentru a permite o deplasare a șinei 10 în raport cu scaunul de șină 40 când șina 10 este fixată pe traversa 12 cu ajutorul unui ansamblu de fixare șină-traversă 14.

Porțiunea în formă de lamă 70 se extinde în jos din suprafața inferioară 78 a porțiunii plate 68. Porțiunea sub formă de lamă 70 include o porțiune superioară 82, o porțiune inferioară 84, o primă extremitate 86, o a doua extremitate 88, o extremi- 270 tate inferioară 90, o primă latură 92 și o a doua latură 94. Porțiunea inferioară 84 este alungită în raport cu porțiunea superioară 82 pentru a rezista momentului de

RO 117029 Bl răsturnare produs, atât în sens pozitiv, cât și în sens negativ, în legătură cu o sarcină laterală aplicată pe șina 10, atunci când șina 10 este fixată pe subansamblul scaunului de șină 34.

Prima și cea de-a doua latură 92 și 94 reprezintă suprafețe relativ largi, astfel, încât sarcinile longitudinale aplicate șinei 10 sunt uniform distribuite către traversa 12

Porțiunea sub formă de lamă 70 mai este prevăzută cu o parte tronconică 96 din suprafața sa, pe a doua latură 94 a acesteia, situată în general, aproape de extremitatea a doua 88 a porțiunii sub formă de lamă 70. Partea de suprafață cu configurație tronconică 96 prezintă o primă extremitate 98 și o a doua extremitate 100. Bazinul scaunului de șină 38 (fig.4 și 5 ) este configurat pentru a corespunde configurației porțiunii sub formă de lamă 70, astfel, încât această porțiune să fie distanțată uniform, la o distanță predeterminată, de la latura interioară 58 a bazunului scaunului de șină 38 când se află în acesta. Rolul acestei spațieri va fi explicat detaliat mai departe.

adâncitură 102 este formată în partea superioară 82 a porțiunii sub formă de lamă 70 pe a doua extremitate 88 a acesteia, astfel, încât să se afle în comunicare cu a doua latură 94 a porțiunii sub formă de lamă 70. Adâncitura 102 este definită parțial de către suprafața de așezare 104.

Un element sub formă de ghiară 106 este format pe a doua latură 94 a porțiunii sub formă de lamă 70, în general, aproape de prima extremitate 98 a porțiunii cu suprafața tronconică 96. Elementul sub formă de ghiară 106 este prevăzut cu o suprafață tronconică 108 și o suprafață de așezare 110 având configurație similară celei a suprafeței de așezare 104 a adânciturii 102.

în ansamblu, după cum se vede în fig. 4 și 4A, partea inferioară alungită 84 a porțiunii sub formă de lamă 70 a scaunului de șină 40 este dispusă, în principal, în interiorul cavității 54 care primește scaunul de șină, a bazinului 38 al scaunului de șină și este aliniată acolo, astfel, încât porțiunea sub formă de lamă 70 este distanțată uniform față de partea interioară 58 a bazinului 38 al scaunului de șină. Porțiunea sub formă de lamă 70 este pusă în legătură cu partea interioară 58 a bazinului 38 a scaunului de șină prin intermediul unei piese 42 din material elastomeric, astfel, încât porțiunea sub formă de lamă 70 rămâne distanțată uniform față de partea interioară 58 a bazinului 38 al scaunului de șină.

Piesa 42 din material elastomeric funcționează ca un arc de forfecare, astfel, încât să transfere la șină sarcina laterală și verticală aplicată pe șină. Poate fi folosit orice material elastomeric care prezintă caracteristici de rezistență la oboseală, stabilitate, între -20°F (29 °C ] și 140°F (60 °C], rezistență la lumină ultravioletă și ozon și capabil să lege scaunul de șină la bazinul 38 al acestuia. Un material preferabil este poliuretanul cu proprietăți de turnare. Preferabil, poliuretanul este un prepolimer lichid terminat în diizocianat difenil - metanie bazat pe polieter, tratat cu 1,4- butandiol unde polieterul este, preferabil, un eterglicol de politetrametilenă.

Pentru a permite ca scaunul de șină 40 să se deplaseze vertical în jos, față de bazinul 38 al scaunului de șină, iar piesa 42 din materialul elastomeric dispusă adiacent cu prima extremitate 86, cu a doua extremitate 88, cu prima latură 92 și cu

RO 117029 Bl a doua latură 94 ale porțiunii în formă de lamă 70 să devieze când se aplică o sarcină pe porțiunea plată 68, este prevăzută cu un gol 112, între extremitatea inferioară 90 a porțiunii în formă de lamă 70 și extremitatea inferioară 44 a bazinului 38 al scaunului de șină, de-a lungul părții interioare 58 a bazinului 38 al scaunului de șină (fig.4A). 320

Golul 112 este format în piesa 42 din material elastomeric, astfel, încât aeru.l fie încapsulat, fie prezent în golul 112, rămâne acolo după formarea golului și cooperează cu piesa 42, pentru a determina scaunul de șină să se deplaseze în sus și în jos ca răspuns la încărcarea și descărcarea scaunului de șină 40. Golul 112 este prevăzut și cu o adâncime predeterminată 113,astfel, încât dacă apare o suprasar- 325 cină pe scaunul de șină 40, porțiunea în formă de lamă 70 coborâtoare, umple golul 112 și intră în contact cu materialul elastomeric 42 dispus de-a lungul extremității inferioare 44 a bazinului 38. Piesa din material elastomeric 42 existentă de-a lungul extremității inferioare 44 a bazinului 38 servește astfel ca element opritor. Prin prevenirea devierii mai departe decât de cea care este permisă de materialul elastomeric 330 de pe extremitatea inferioară 44 a bazinului 38, acest material elastomeric nu este supus la solicitări dincolo de limitele de proiectare și astfel, se previne ruperea.

Golul 112 este format preferențial, prin lipirea unui dop din polistiren (nefigurat) pe extremitatea inferioară 90 a porțiunii în formă de lamă 70 a scaunului de șină 40, înainte de introducerea porțiunii în formă de lamă 70 în cavitatea 54, 335 care primește scaunul de șină.

Scaunul de șină 40, cu dopul de spumă de polistiren (nefigurat) atașat la el, este apoi dispus în cavitatea de primire 54 a scaunului de șină, care este alimentată cu o cantitate măsurată de material elastomeric în stare lichidă. Apoi, materialul elastomeric este turnat și întărit. în timpul procesului de întărire, subansamblul 34 34 c al scaunului de șină este încălzit la o temperatură suficientă pentru a determina ca dopul de polistiren să se topească și, astfel, să lase golul 112 numai cu un film subțire de polistiren care rămâne pe suprafețele ce înconjoară golul 112. Cantitatea de material elastomeric introdusă în bazinul scaunului de șină este suficientă, astfel, încât atunci când scaunul de șină 40 este introdus în materialul elastomeric, o parte din 345 acest material se deplasează în sus în afara cavității 54 care primește scaunul de șină pentru a forma un dop 114 al formei de turnare a traversei. Dopul 114 al formei de turnare se formează, astfel, încât să fie aliniat cu bordura 62 a bazinului 38 de-a lungul primei extremități 46, primei laturi 50 și celei de-a doua extremități 48. Dopul 114 se extinde lateral peste bordura 62 de-a lungul celei de-a doua laturi 52 a 35c bazinului 38, astfel, încât acesta este mai lat în profil decât porțiunea plată 68 a scaunului de șină 40 pentru a permite ca traversa finită 12 să fie extrasă din formă după turnare.

O serie de bosaje 116 sunt formate de-a lungul muchiei dopului de turnare 114 pentru a ușura centrarea verticală a subansamblului 34 al scaunului de șină în 3 5: forma traversei (nefigurata).

Ecuația pentru calculul abaterii (devierii) sub sarcină pentru un arc de forfecare este:

D = WT / AG_S

RO 117029 Bl în care:

D = devierea paralelă cu sarcina

W = sarcina aplicată

T = grosimea materialului elastomeric

A = suprafața materialului elastomeric paralel cu sarcina G_s = modulul de forfecare pentru un material elastomeric în acest fel, luând în considerație valoarea dorită a devierii sub sarcină, sarcina obișnuită aplicată la trecerea unui tren și materialul elastomeric preferat și, considerând, de asemenea, momentele produse de către sarcini laterale, poate fi stabilită configurația preferată pentru porțiunea în formă de lamă 70 și calculată grosimea materialului elastomeric al piesei 42.

Porțiunea în formă de lamă 70 poate fi configurată sub diferite forme și dimensiuni și, scaunul de șină 40 prezentat în desene constituie numai o configurație preferată când se dorește o deviere verticală maximă, de 1/32 țoii (0,079 cm) a scaunului de șină 40 în raport cu bazinul 38 al acestuia și o rotire a capului șinei de maxim 1 /4 țoii (0,635 cm), conform normelor curente din industria de căi ferate, pentru sarcini verticale și laterale pe roată.

După cum se vede și din fig. 2 și 8, ansamblul de șină include primul subansamblu 34 și al doilea subansamblu 36, acest al doilea subansamblu 36 al scaunului de șină fiind construit și funcționând exact ca primul subansamblu 34 al scaunului de șină descris mai înainte. Componentele subansamblului 36, similare cu componentele subansamblului 34, sunt notate pe desene cu aceleași numere de poziție însoțite de litera a.

După cum se prezintă în fig. 1,7 și 8, subansamblurile de șină 34 și 36 sunt încorporate fiecare în suprafața superioară 26, a traversei 12, astfel, încât dopul elastomeric 114 al formei de turnare a traversei este, în principal, încorporat în suprafața superioară 26, a traversei 12. Subansamblurile 34 și 36 sunt încorporate paralel unul față de altul și distanțate, astfel, încât să formeze o fantă de ancoră 117 (fig.2).

După cum se observă din desene și după cum s-a descris mai înainte, subansamblurile 34 și 36 ale scaunului de șină sunt două componente separate, nelegate. Totuși, într-o altă variantă constructivă (nefigurată), subansamblurile 34 și 36 ar putea fi legate între ele. în acest caz, relația dintre cele două scaune de șină 40 și 40a s-ar fixa înainte de încorporarea ansamblului 30 al scaunelor de șină în traversa 12.

Subansamblurile 34 și 36 sunt încorporate în traversa de beton 12, când aceasta se toarnă. înainte de turnarea traversei 12, subansamblurile 34 și 36 sunt introduse în deschiderile prevăzute în partea inferioară a formei de turnare a traversei (traversele de beton se toarnă cu partea de sus întoarsă în jos) cu porțiunile cu cârlig 80 și 80a și suprafețele superioare 76 și 76a ale porțiunilor plate 68 și 68a orientate în jos și sub planul fundului formei de turnare.

Porțiunea încorporată a subansamblurilor 34 și 36 pătrunde în sus în cavitatea formei de turnare și este ținută în aliniere cu bosajele de poziționare 116 și 116a, formate pe muchiile dopului formei de turnare a traversei 114 și 114a. După ce subansamblurile 34 și 36 sunt poziționate în forma de turnare a traversei, formarea traversei de beton are loc în mod clasic.

RO 117029 Bl

Aici, se arată că numai un ansamblu 30 de scaun de șină se încorporează în 405 traversa 12, însă trebuie înțeles că traversa 12 va avea o pereche de ansambluri ale scaunului de șină, dispuse opus, și adaptate pentru a coopera să țină o pereche de șine la cota corespunzătoare.

Făcând din nou referire la fig. 2 și 3 se vede că ancora de șină 32 are o primă extremitate 119 și o a doua extremitate 12. Ancora de șină 32, include un prim braț no 118, care prezintă o primă extremitate 120 și o a doua extremitate 122 precum și o primă latură 124 și o a doua latură 12G. Ancora de șină 32 include, de asemenea, un al doilea braț 130, Gare prezintă o primă extremitate 132 și o a doua extremitate 134, precum și o primă latură 136 și o a doua latură 138. Extremitățile secunde 122 și 134 ale primului braț 118, respectiv celui de-al doilea braț 130 sunt legate 4is între ele prin intermediul unei porțiuni cu cârlig 140, astfel, încât brațele 118 și 130 se extind, în general, într-o relație de paralelism și astfel, primul braț 118 și al doilea braț 130 sunt capabile să fie deviate unul către altul spre interior.

Porțiunea cu cârlig 140 este adaptată să se extindă pe o anumită distanță, în general, deasupra unei porțiuni a suprafeței superioare 26, a tălpii șinei 16,în gene- no ral, aproape de a doua latură 24, a tălpii șinei 16. Porțiunea cu cârlig 140 include o porțiune care leagă extremitatea secundă 122, a primului braț 118 cu extremitatea secundă 134, a celui de-al doilea braț 130. în mod mai specific, după cum se vede din fig. 2 și 3, porțiunea cu cârlig 140, primul braț 118 și al doilea braț 130 sunt realizate sub forma unei piese unitare și anume din metal. no

O suprafață înclinată 142 [fig.2) este formată de prima latură 124 a primului braț 118. Suprafața înclinată 142 se extinde pe o distanță pornind, în general, de la prima extremitate 120, către a doua extremitate 122, a primului braț 118. O suprafață înclinată 144 (fig.2) este formată de prima latură 136 a celui de-al doilea braț 130, în general, aproape și intersectând prima extremitate 132 al celui de-al doilea n-o braț 130. Suprafața înclinată 144 se extinde pe o distanță, în general, de-a lungul primei laturi 136, începând de la prima extremitate 132, către a doua extremitate 134. Suprafețele înclinate 142 și 144 cooperează pentru a forma o primă lățime extremă 146 a ancorei de șină 32, care este mai mică decât lățimea fantei de ancoră 117. în acest fel, prima lățime extremă 146 a ancorei de șină 32 este dimensionată, no astfel, încât primele extremități 120 și 132 ale ancorei de șină 32 pot fi introduse pe o anumită distanță în ancora de fantă 117, pentru a ușura introducerea ancorei de șină 32 în fanta de ancorare 117, într-un mod ce va fi descris detaliat în cele ce urmează.

O primă suprafață de reazem este formată pe prima latură 124 a primului braț j j o

118 aflată, în general, aproape de începutul suprafeței înclinate 142. Prima suprafață de reazem 148 se află la o anumită distanță de prima extremitate 120 a primului braț 118. O a doua suprafață de reazem 150 este formată pe prima latură 136, a celui de-al doilea braț 130, aflată, în general, aproape de începutul suprafeței înclinate 144, cea de-a doua suprafață de reazem 150 se află la o anumită distanță de no extremitatea celui de-al doilea braț 130. Prima suprafață de reazem 148 și cea de-a doua suprafață de reazem 150 cooperează pentru a interbloca ancora de șină 32 cu ansamblul 30 al scaunului de șină, într-un mod ce va fi descris în continuare.

RO 117029 Bl

Pentru a fixa șina 10 de traversa 12, șina 10 se poziționează transversal pe ansamblul 30 al scaunului de șină, care a fost încorporat în traversa 12, astfel, încât să se afle în dreptul fantei de ancorare 117. Șina 10 se poziționează pe ansamblul 30 al scaunului de șină 30,astfel, încât suprafața interioară 20 a tălpii șinei 16 să vină în contact cu suprafața superioară 76 a porțiunii plate 68 a scaunului de șină 40. în continuare, prima latură 22 a tălpii șinei 16 se aduce la o anumită distanță de porțiunile cu cârlig 80 și 80a ale ansamblurilor 34 și 36 ale scaunului de șină. Pentru a completa ansamblul de fixare 14 se poziționează ancora de șină 32, astfel, încât primele extremități 120 și 132 ale ancorei de șină 32 să fie dispuse, în general, adiacent cu fanta de ancoră 117, având o porțiune a primelor extremități 120 și 132 ale ancorei de șină dispusă, în general, în interiorul unei porțiuni a fantei de ancorare 117, adiacente cu prima extremitate 72 și 72a a porțiunii sub formă de lamă a scaunelor de șină 40 și 40a.

în această poziție, un lucrător acționează ancora de șină 32 în fanta de ancorare 117, astfel, încât porțiunile înclinate 142 și 144 să vină în contact cu suprafețele 108 și 108a ale elementelor cu ghiară 106 și 106a ale scaunelor de șină 40 și 40a, forțând prin aceasta, primele extremități 120 și 132 ale primului și al doilea din brațele 118 și 130, în general, unul către altul. Lucrătorul continuă să acționeze ancora de șină 32, în fanta de ancorare 117, până când suprafețele înclinate 142 și 144 culisează dincolo de elementele cu ghiară 106 și 106a și astfel, se depărtează (expandează). în această poziție expandată sau poziție cu șina deblocată, ancora de șină 32 se interblochează în fanta de ancoră 117 în care, contactul dintre suprafețele de reazem 148 și 150 și suprafețele de rezemare 110, respectiv 110a previne tragerea ancorei de șină 32, din fanta de ancoră 117.

Totuși, se va aprecia că șina 10 poate fi ridicată liber din ansamblul 30 al scaunului de șină sau așezată pe acest ansamblu, atunci când ancora de șină 32 se află în această poziție având suprafețele de reazem 148 și 150 ale primului și celui de-al doilea braț 118 și 130, în contact cu suprafețele de rezemare 110 și 110a ale elementelor cu gheară 106 și 106a. Astfel poate fi de dorit ca ansamblul de fixare șinătraversă să se asambleze în poziția cu șina deblocată înainte de așezarea șinei 10 pe subansamblurile 34 și 36 ale scaunului de șină.

Pentru a fixa șina pe traversa 12, lucrătorul acționează ancora de șină mai departe în fanta de ancoră 117, astfel, încât suprafețele înclinate 142 și 144 ale primului și celui de-al doilea din brațele 118 și 130 să vină în contact cu suprafețele înclinate 96 și 96a ale porțiunii sub formă de lamă obținându-se prin aceasta ca primul și al doilea din brațele 118 și 130, să fie comprimate sau deviate, în general, unul către altul, deoarece suprafețele înclinate 142 și 144, ale brațelor 118 și 130, culisează de-a lungul suprafețelor înclinate 96 și 96a, ale porțiunii în formă de lamă 70. în această stare de comprimare sau de deviere a ancorei de șină lucrătorul continuă să forțeze sau să acționeze ancora de șină 32, mai departe în fanta de ancoră 117, până când suprafețele înclinate 142 și 144, ale primului și al doilea braț 118 și 130 se deplasează puțin dincolo de adânciturile 102 și 102a ale scaunelor de șină 40 și 40a. Atunci primul și al doilea braț 118 și 130 se depărtează (expandează) și

RO 117029 Bl pătrund în adânciturile 102 și 102a. în această poziție de blocare a șinei, cuplarea dintre suprafețele de rezemare 148 și 150 ale brațelor 118 și 130, și suprafețele de rezemare 104 și 104a ale scaunelor de șină 40 și 40a coopereză pentru a interbloca ancora de șină 32, cu ansamblul 30 al scaunului de șină. 495 în această poziție de blocare a șinei, ansamblul 30 al scaunului de șină și ancora de șină 32 cooperează pentru a fixa șina 10 pe traversa de beton 12. Porțiunea cu cârlig 140 a ancorei de șină 32 vine în contact cu a doua latură 24 a tălpii de șină 16, iar o parte a porțiunii cu cârlig 140 se extinde deasupra și cuprinde o porțiune din suprafața superioară 18 a tălpii 16 a șinei. Porțiunile cu cârlig 80 și 500 80a ale ansamblului scaunului de șină 30 prind prima latură 22 a tălpii șinei 16 și o parte a porțiunilor cu cârlig 80 și 80a se extinde peste, și la o anumită distanță deasupra suprafeței superioare 18 a tălpii 16 de șină pentru a permite o deplasare verticală limitată a șinei 10 în raport cu ansamblul scaunului de șină 30. Cuplarea dintre suprafețele de rezemare 148 și 150 ale primului și al doilea braț 118 și 130 505 și suprafețele de rezemare 104 și 104a a scaunelor de șină 40 și 40a cooperează pentru a împiedica deplasarea laterală și longitudinală a șinei 10.

Pentru a asigura reținerea (fixarea) șinei 10 pe traversa de beton 12, ansamblul de fixare șină-traversă 14, conform prezentei invenții, transferă în mod efectiv forțele aplicate, de la șina 10 la traversa 12. Arcul de forfecare produs de legarea 510 scaunului de șină 40 cu bazinul scaunului de șină 38, în care se află piesa 42 din material elastomeric și golul 112, prevăzut în aceasta permite ca sarcinile verticale aplicate să fie transferate la traversa 12 prin devierea piesei 42. Adâncimea și lungimea părții inferioare 78 a porțiunii sub formă de lamă 70 a scaunului de șină 40 și bazinul scaunului de șină 38 se opun momentului de răsturnare produs de sarcinile 515 laterale aplicate. în final, configurația plată a porțiunii în formă de lamă 70 are ca rezultat distribuirea efectivă a sarcinilor longitudinale pe traversa 12 pe prima și a doua din laturile plate 82, respectiv 92.

în fig. 9 și fig. 13 se prezintă o altă variantă constructivă a ansamblului de fixare șină-traversă 200. Ansamblul de fixare șină-traversă include un ansamblu 202 520 al scaunului de șină și o ancoră a șinei 204.

în această variantă constructivă, primul ansamblu 202 al scaunului de șină este definit ca incluzând un bazin al scaunului de șină cu o piesă din material elastomeric 210 (fig. 11 și 11A). Bazinul scaunului de șină 206 este adaptat pentru a fi încorporat în traversa de beton 12 și să primească scaunul de șină 208 într-un mod 525 ce va fi descris în cele ce urmează. După cum se vede cel mai bine în fig. 12, bazinul se caracterizează ca fiind un recipient deschis care include o extremitate inferioară 212, o primă extremitate de capăt 214, o a doua extremitate de capăt 216, o primă latură 218 și o a doua latură 220 toate acestea cooperând pentru a forma (defini) o cavitate de primire a scaunului de șină 222. Mai departe, scaunul de șină prezintă o latură exterioară 224, o latură interioară 226, o deschizătură superioară 228, care asigură accesul, la cavitatea de primire a șinei 222 și o bordură 230, care se extinde în jurul deschiderii superioare 228.

Bazinul de primire a scaunului de șină 206 poate fi construit din orice material disponibil care posedă o rezistență suficientă la întindere și forfecare pentru a 335

RO 117029 Bl transfera sarcinile de exploatare de la șina 10 la traversa 12. Aceste materiale includ fontă maleabilă și cenușie, oțel, zinc de turnare în matriță și diferite forme de materiale plastice. Totuși, un material preferat este un aliaj zinc/aluminiu pentru turnare în matriță.

După cum se vede cel mai bine din fig. 12, prima latură 218 și a doua latură 220 a bazinului scaunului de șină 206 sunt prevăzute fiecare, cu câte un segment înclinat 232 respectiv 234, situate, în general, aproape de a doua extremitate 216 a bazinului scaunului de șină 206, fiecare din acestea corespunzând unei porțiuni similare de pe scaunul de șină după cum se va descrie în continuare. Pentru a face mai puternică legătura dintre bazinul scaunului de șină 206 și traversa de beton, atunci când bazinul scaunului de șină 206 este încorporat în acesta, bazinul scaunului de șină 206 este prevăzut cu o serie de nervuri 236 orizontale, distanțate între ele, care se extind în jurul laturii exterioare 224, de-a lungul primei și celei de a doua extremități 214 și 216, precum și primei și celei de a doua laturi 218 și 220. Mai departe, nervurile 236 cooperează pentru a transfera sarcini verticale de comprimare și forfecare, la interfața bazinului scaunului de șină, beton.

După cum se vede din fig. 13, scaunul de șină 208 este definit ca având o primă extremitate 237, o a doua extremitate 239, o primă latură 241, o a doua latură 243, el incluzând, de asemenea, o porțiune plată 238 și o porțiune sub forma unei lame 240, această porțiune sub formă de lamă 240, extinzându-se în jos de la porțiunea plată 238. Scaunul de șină 208 poate fi construit din orice material disponibil ca oțel, fontă cenușie sau diferite materiale plastice, însă un material preferat este fonta maleabilă.

Porțiunea plată 238 prezintă o primă extremitate 242, o a doua extremitate 244, o suprafață superioară 246 și o suprafață inferioară 248. Suprafața superioară 246 a porțiunii plate 238 este adaptată pentru a primi porțiunea inferioară 20 a tălpii de șină 16, astfel, încât interfața dintre șina 10 și porțiunea plată 238 este metal pe metal, atunci când scaunul de șină 208 este format din materialul preferat.

porțiune cu cârlig 250 este formată pe a doua extremitate 244 a porțiunii plate 238, astfel, încât să se extindă în sus în raport cu suprafața superioară 246, a porțiunii plate 238. într-o configurație similară celei prezentate în fig. 7, porțiunea cu cârlig 250 este formată și adaptată pentru a se cupla cu a doua latură 24 a tălpii șinei 16 și a se extinde deasupra unei porțiuni a suprafeței superioare 18a tălpii șinei 16, în general, aproape de a doua latură 24 a tălpii șinei 16. în mod mai specific porțiunea cu cârlig 250 este formată, astfel, încât o parte din aceasta se va extinde deasupra unei părți a suprafeței superioare 18, a tălpii șinei 16, pentru a permite o deplasare verticală limitată a șinei 10, în raport cu scaunul de șină 208, atunci când șina 10 este fixată pe traversa 12 cu ajutorul ansamblului de fixare șină-traversă 200, așa cum se va analiza în cele ce urmează.

Porțiunea sub formă de lamă 240 se extinde în jos de la suprafața inferioară 248 a porțiunii plate 238. Porțiunea în formă de lamă 240 include o porțiune superioară 252, o porțiune inferioară 254, o primă extremitate 256, o a doua extremitate 258, o extremitate inferioară 260, o primă latură 262 și o a doua latură 264. Porțiunea inferioară 254 este alungită față de porțiunea superioară 252, pentru a

RO 117029 Bl rezista momentului de răsturnare, produs, atât în sens pozitiv, cit și în sens negativ, 580 în legătură cu o sarcină laterală, aplicată asupra șinei când șina 10 este fixată în scaunul de șină 208.

Prima suprafață 262 și cea de-a doua suprafață 264 sunt suprafețe relativ largi, astfel, încât sarcinile longitudinale aplicate șinei 10 să fie distribuite în mod uniform pe traversa 12. 585

Porțiunea în formă de lamă 240 este prevăzută cu o primă suprafață înclinată

266 pe cea de-a doua latură 264 a acesteia, în general, situată aproape de cea de-a doua extremitate a porțiunii în formă de lamă. Prima porțiune a suprafeței înclinate 266 prezintă o primă extremitate 268 și o a doua extremitate 270. Porțiunea în formă de lamă 240 este mai departe prevăzută cu o a doua porțiune înclinată 272, 590 pe prima latură 262 a acesteia, în general, aproape de-a doua extremitate 258 a porțiunii în formă de lamă 240. Cea de-a doua porțiune de suprafață înclinată 272 (fig. 9) are o primă extremitate 274 și o a doua extremitate 276. Se înțelege că bazinul scaunului de șină 206 (fig. 11 și 12) este configurat pentru ca, în principal, să corespundă configurației porțiunii în formă de lamă 240, astfel, încât porțiunea în 595 formă de lamă 240 este distanțată uniform față de latura interioară 226 a bazinului scaunului de șină 206, când este introdusă în acesta. O primă adâncitură 278 este formată în partea superioară a porțiunii în formă de lamă 240, pe cea de a doua extremitate 258 a acesteia, astfel, încât să comunice cu cea de-a doua latură 264 a porțiunii în formă de lamă 240. Prima adâncitură 278 este definită, parțial, de <500 către o suprafață de reazem 280. în mod asemănător, o a doua adâncitură 282 este formată în partea superioară 252 a porțiunii în formă de lamă 240 pe a doua extremitate 258 a acesteia, astfel, încât să comunice cu prima latură 262 a porțiunii în formă de lamă 240. Cea de-a doua adâncitură 282 este definită, parțial, de către o suprafață 284. 05

Un prim element sub formă de ghiară 286 este format pe a doua latură 264 a porțiunii în formă de lamă 240, în general, aproape de prima extremitate 268 a primei porțiuni de suprafață înclinată. Primul element sub formă de ghiară 286 este prevăzut cu o suprafață înclinată 288 și o suprafață de rezemare 290, această suprafață de rezemare 290, având o configurație similară suprafeței de rezemare eio 280 a adânciturii 278. Un al doilea element în formă de ghiară 292 (fig. 9) este format pe prima latură 262 a porțiunii în formă de lamă 240, într-o poziție opusă față de primul element în formă de ghiară 286 și, în general, aproape de prima extremitate 274 a celei de-a doua porțiuni de suprafață înclinată 272. Elementul al doilea în formă de ghiară 292 este prevăzut cu o suprafață înclinată 294 și o suprafață de _; 15 rezemare 296 ce are o configurație cu cea a suprafeței de rezemare 284 a adânciturii 282.

în ansamblu, după cum se vede din fig. 11 și 11 A, partea inferioară, alungită 254 a porțiunii în formă de lamă 240 a scaunului de șină 208 este dispusă în principal, în interiorul cavității de primire a scaunului de șină 222 și aliniată acolo, astfel, -^0 încât porțiunea în formă de lamă 240 este distanțată în mod uniform de latura interioară 226 a bazinului scaunului de șină 206. Porțiunea în formă de lamă 240 este

RO 117029 Bl legată cu partea interioară 226 a bazinului scaunului de șină 206 printr-o piesă 210 din material elastomeric, astfel, încât porțiunea în formă de lamă 240 rămâne distanțată uniform de latura interioară 226 a bazinului scaunului de șină 206.

Piesa 210 din material elastomeric funcționează ca un arc de forfecare, astfel, încât să transfere la traversa 12, sarcini verticale și laterale, aplicate asupra șinei 10. După cum s-a menționat mai înainte, se poate folosi orice material disponibil care posedă caracteristici la oboseală, stabilitate, între -20 °F și + 140 °F, rezistență la lumina ultravioletă și ozon și capabil să facă legătura între scaunul de șină 208 și bazinul scaunului de șină 206. Un material preferat este un poliuretan cu caracteristici de turnare. Poliuretanul este, de preferință, un prepolimer lichid pe bază de polieter cu grupe terminale difenil metan diizocianat reticulat cu 1,4-butandiol, în care polieterul este, de preferință, politetra metil eterglicol.

Pentru a permite ca scaunul de șină 208 să se miște vertical, în jos, față de bazinul scaunului de șină 206, iar piesa 210 din material elastomeric dispusă adiacent la prima și la a doua din extremitățile 256 și 258, la prima și a doua din laturile 262 și 264 ale porțiunii în formă de lamă, să devieze atunci când o sarcină se aplică porțiunii plate 238, piesa din material elastomeric 210 este prevăzută cu o adâncitură 298 situată între extremitatea de jos 260 a porțiunii în formă de lamă și extremitatea inferioară 212 a bazinului scaunului de șină 206, de-a lungul scaunului de șină a laturii interioare 226, a bazinului scaunului de șină 206 (fig. 11 A). Golul 298 este format în piesa 210 din material elastomeric, astfel, încât să fie capsulat și aerul prezent în acel gol 298 să rămână acolo și să coopereze cu materialul elastomeric pentru a determina ca scaunul de șină 208 să se deplaseze în sus și în jos ca răspuns la încărcarea și descărcarea scaunului de șină 208. Golul 298 este format mai departe pentru a avea o adâncime predeterminată 299, astfel, încât dacă apare o suprasarcină pe scaunul de șină 208, porțiunea descendentă, în formă de lamă 240 umple golul 298 și vine în contact cu piesa din material estomeric 210, de pe extremitatea inferioară 212 a bazinului scaunului de șină 206. Materialul elastomeric de pe extremitatea inferioară 212 a bazinului scaunului de șină 206 servește astfel ca element opritor. Prin faptul că previne devierea mai mult decât permite materialul elastomeric al piesei 210, de pe extremitatea inferioară 212 a bazinului scaunului de șină 206, acest material elastomeric al piesei 210 este ferit de a fi solicitat dincolo de limita de proiectare și deci ferit de rupere.

Golul 298 este format în același mod ca și cel descris anterior cu privire la ansamblul șină-traversă 14. Deci, modul de formare al golului 298 nu va fi repetat în legătură cu ansamblul de fixare șină-traversă 200.

Cantitatea de material elastomeric pusă în bazinul scaunului de șină 206, este suficientă, astfel, încât atunci când scaunul de șină 208 se așază în materialul elastomeric, acesta se deplasează în sus și spre afară din cavitatea care primește scaunul de șină 222, pentru a forma un dop 300 al formei de turnare a traversei. Dopul 300 al formei de turnare a traversei 114 este format, astfel, încât este mai larg în profil decât porțiunea plată 68 a scaunului de șină 40, pentru a permite ca traversa finită 112 să fie scoasă din forma matriței, după turnare. O serie de bosaje de poziționare 302 sunt formate de-a lungul muchiei dopului 300 formei de turnare a treversei

RO 117029 Bl pentru a ușura poziționarea verticală a ansamblului scaunului de șină 202 în forma de turnare a șinei (nefigurată). în mod similar, ca la ansamblul scaunului de șină 30, ansamblul 202 al scaunului de șină este încorporat în suprafața superioară 26 a traversei 12, astfel, încât dopul elastomeric 300 al formei de turnare este, în principal, 67o încorporat în suprafața superioară 26 a traversei 12.

Referitor la fig.9 și 10, ancora de șină 204 are o primă extremitate 301 și o a a doua extremitate 305 și include un prim braț 303, care prezintă o primă extremitate 304 și o a doua extremitate 306 și o primă latură 308 și o a doua latură 310. Ancora de șină 204, include de asemenea, un al doilea braț 312 care prezintă 67 5 o primă extremitate 314 și o a doua extremitate 316 și o primă latură 318 și o a doua latură 320. Extremitățile secunde 306 și 316 ale primului braț 303 și celui deal doilea braț 312 se extind, în general, pe direcții paralele în așa fel, încât primul braț

303 și al doilea braț 312, sunt capabile de a fi deviate către exterior unul în raport cu celălalt. 68o

Porțiunea cu cârlig 322 este adaptată pentru a se extinde pe o anumită distanță deasupra unei părți din suprafața superioară 18 a tălpii 16, în general, aproape de a doua latură 24 a tălpii șinei 16. Porțiunea cu cârlig 322 include o parte care leagă extremitatea secundă 306, a primului braț 303, cu extremitatea secundă 316 a celui de-al doilea braț 312. în mod specific și asemănător cu cel prezentat în 685 fig.2 și 3, porțiunea cu cârlig 322 și primul braț 303 și al doilea braț 312 sunt construite ca piesă unitară, dintr-o singură bucată de metal.

O suprafață înclinată 324 (fig.9) este formată pe o a doua latură 310 a primului braț 303. Suprafața înclinată 324 se extinde pe o anumită distanță, în general dea lungul celei de a doua laturi 310 de la prima extremitate 304, către o a doua extre- 690 mitate 306 a primului braț 303. O suprafață înclinată 326 (fig.9) este formată pe a doua latură 320 a celui de-al doilea braț 312, în general, aproape și intersectând prima extremitate 314 a celui de-al doilea braț 312.

Suprafețele înclinate 324 și 326 cooperează pentru a asigura o lățime 328 a primei extremități a ancorei de șină, care este mai mare decât lățimea primei extre- 695 mități 256 a porțiunii în formă de lamă 240 a scaunului de șină 208. în acest fel, lățimea 328 a primei extremități este dimensionată, astfel, încât primele extremități

304 și 314 ale ancorei de șină 204 să poată fi introduse pe o anumită distanță pe ansamblul scaunului de șină 202 într-un mod care va fi descris mai detaliat în cele ce urmează. o o

O primă suprafață de rezemare 330 este formată pe a doua latură 310 a primului braț 303, în general, aproape de locul unde începe porțiunea înclinată 324. Prima suprafață de rezemare 330 se află la o anumită distanță de prima extremitate 304 a primului braț 303. O a doua suprafață de rezemare 332 este formată pe a doua latură 320 a celui de-al doilea braț 312, în general, aproape de începutul por- tos țiuniii înclinate 326. Cea de-a doua suprafață de rezemare 332 se află la o anumită distanță de prima extremitate 314 a celui de-al doilea braț 312. Prima și a doua din suprafețele de rezemare 330 și 332 conlucrează pentru a fixa ancora de șină 204 în jurul ansamblului scaunului de șină 202, într-un mod ce va fi descris mai detaliat în cele ce urmează.

Tio

RO 117029 Bl

Pentru a fixa șina 10 pe traversa 12, se poziționează șina 10 transversal pe ansamblul scaunului de șină 202, care este încorporat în traversa 12, Șina 10 se poziționează pe ansamblul scaunului de șină 202, astfel, încât suprafața inferioară 20 a tălpii 16 să vină în contact cu suprafața superioară 246 a porțiunii plate 238 a scaunului de șină 208. Mai departe, prima latură 22 a tălpii 16 a șinei, se află, în general, la o anumită distanță și în fața porțiunii cu cârlig 250 a ansamblului scaunului de șină 202. Pentru a completa ansamblul de fixare șină - traversă, ancora de șină 204 se poziționează, astfel, încât primele extremități 304 și 314 ale ancorei de șină sunt așezate, în general, adiacent cu prima extremitate 256 a porțiunii superioare 252, a porțiunii în formă de lamă 240 a scaunului de șină 208, având primul braț 303 dispus adiacent la prima latură 262 a porțiunii în formă de lamă 240, iar al doilea braț 312, fiind dispus adiacent la cea de-a doua latură a porțiunii în formă de lamă 240.

în această poziție, un lucrător acționează ancora de șină 204, astfel, încât suprafețele înclinate 324 și 326 ale primului și celui de-al doilea dintre brațele 303 și 312, să vină în contact cu suprafețele înclinate 288 și 294, ale elementelor în formă de ghiară 286 și 292, ale porțiunii în formă de lamă 240 a scaunului de șină 208, forțând primele extremități 304 și 314, ale primului braț 303 și celui de-al doilea braț 312, în general, să se depărteze unul de altul. Lucrătorul continuă să acționeze ancora de șină 204, până când porțiunile înclinate 324 și 326 culisează dincolo de elementele în formă de ghiară 286 și 292 și astfel se expandează. în această poziție expandată sau poziție deblocată a șinei, ancora de șină 204 este interblocată în jurul ansamblului scaunului de șină 202, poziție în care cuplarea ce are loc între suprafețele de rezemare 330 și 332 și suprafețele de rezemare 280 și 284 previne scoaterea ancorei de șină 204 din ansamblul de rezemare a șinei 202. Totuși, se va aprecia că șina 10 poată fi ridicată liber de pe ansamblul scaunului de șină 202 sau așezată pe el, atunci când ancora de șină 204 se află în această poziție, având suprafețele de așezare 330 și 332,primului braț 303 și celui de-al doilea braț 312, în contact cu suprafețele de rezemare 290 și 296 ale elementelor în formă de ghiară 286 și 292. Astfel, poate fi de dorit ca ansamblul de fixare șină-traversă 200 să fie montat în poziția deblocată a șinei, înainte ca șina 10 să fie așezată pe ansamblul scaunului de șină 202.

Pentru fixarea șinei pe traversa 12, lucrătorul acționează în continuare ancora de șină 204, astfel, încât suprafețele înclinate 324 și 326 ale primului braț 303 și celui de-al doilea braț 312 să vină în contact cu suprafețele înclinate 266 și 272, ale porțiunii în formă de lamă 240, rezultând o expandare sau deviere de îndepărtare, unul față de altul, a primului braț 303 și celui de-al doilea braț 312, deoarece suprafețele înclinate 324 și 326 ale brațelor 303 și 312, culiseză de-a lungul suprafețelor înclinate 266 și 272,ale porțiunii în formă de lamă 240.

în această poziție expandată a ancorei de șină 204, lucrătorul continuă să forțeze ancora de șină până când suprafețele înclinate 324 și 326 ale primului braț 303 și celui de-al doilea braț 312 se deplasează puțin dincolo de prima adâncitură 278 și cea de-a doua adâncitură 282 a scaunului de șină 208. Primul braț 303 și

RO 117029 Bl al doilea braț 312 se flambează făcând prin aceasta ca porțiunile înclinate 324 și 326 să cadă în prima adâncitură 278 și cea de-a doua adâncitură 282. în această <: poziție de blocare a șinei, cuplarea dintre suprafețele de rezemare 330 și 332 ale brațelor 303 și 312 și suprafețele de rezemare 280 și 284 ale scaunului de șină 208, coopereză pentru a fixa ancora de șină 204 pe ansamblul scaunului de șină 202 și prin aceasta, fixează șina 10 pe traversa de beton 12.

Procedeul de realizare a fixării ansamblului șină-traversă adaptat pentru a 6 o coopera la fixarea unei șine 10 la o traversă 12, șina 10 având o talpă de șină cu o suprafață inferioară, cuprinde faza de asigurare a unui scaun de șină 30, 202 ce prezintă o parte plată 68 și 238 și o porțiune în formă de lamă 70 și 240, partea plată fiind adaptată pentru a primi suprafața inferioară a tălpii șinei, porțiunea în formă de lamă extinzându-se în jos de la porțiunea plată și având o extremitate inferioară 90 și 55 260; dispunerea cel puțin a unei părți din porțiunea în formă de lamă a scaunului de șină în traversa 12; fixarea porțiunii în formă de lamă a scaunului de șină în traversă cu ajutorul piesei realizate din material elastomeric, 42 și 210, astfel, încât porțiunea în formă de lamă a scaunului de șină este distanțată de traversă; dispunerea ancorelor de șină 32 și 204, care se întind în jurul unei părți de la suprafața superioară o a tălpii șinei pentru fixarea șinei de partea plată a scaunului de șină, procedeul cuprinzând în plus, asigurarea unui gol 112 și 298 aproape de extremitatea inferioară a porțiunii în formă de lamă, pentru a permite scaunului de șină să se deplaseze vertical în jos, în raport cu traversa atunci când o sarcină este aplicată scaunului de șină 30

Ș< 202.

Procedeul mai cuprinde faza de îngropare a bazinului scaunului de șină în traversă, astfel, încât o parte din porțiunea în formă de lamă 70 și 240 a scaunului de șină este dispusă în interiorul unui bazin al scaunului de șină, bazin ce cuprinde o extremitate inferioară, o latură exterioară și o latură interioară, latura interioară definind o cavitate de primire a scaunului de șină, iar porțiunea în formă de lamă a scau- -; o nului de șină fiind fixată de latura interioară a bazinului scaunului de șină cu ajutorul piesei din material elastomeric 42 și 210, astfel, încât porțiunea în formă de lamă a scaunului de șină să fie distanțată de latura interioară a bazinului scaunului de șină.

Procedeul de realizare a fixării ansamblului șină-traversă, într-o altă variantă constructivă distinctă, cuprinde faza de dispunere a unui prim și unui al doilea dintre 5 scaunele de șină 30 și unui prim și unui al doilea dintre bazinele scaunelor de șină 38 în traversă, fiecare scaun de șină comportând o parte plată și o porțiune în formă de lamă, partea plată a fiecărui scaun de șină având o porțiune cu cârlig care se învecinează cu a doua extremitate a scaunului de șină adaptată pentru a se extinde în jurul părții superioare a tălpii de șină; dispunerea cel puțin a unei părți din porțiunea în ~ o formă de lamă a primului scaun de șină, în interiorul primului bazin al scaunului de șină; dispunerea cel puțin a unui părți din porțiunea în formă de lamă 70 a celui de-al doilea scaun de șină, în interiorul celui de-al doilea bazin al scaunului de șină; fixarea porțiunii în formă de lamă a primului scaun de șină de latura inferioară a primului bazin de scaun de șină cu ajutorul piesei 42 din material elastomeric, astfel, încât porțiunea ?5 în formă de lamă a primului scaun de șină este distanțată de latura interioară a primului bazin de scaun de șină; fixarea porțiunii în formă de lamă a celui de-al doilea scaun de șină de latura de latura interioară a celui de-al doilea bazin al scaunului de

RO 117029 Bl șină cu ajutorul piesei din material elastomeric, astfel, încât porțiunea în formă de lamă a celui de-al doilea scaun de șină să se distanțeze de latura interioară a celui deal doilea bazin al scaunului de șină; se asigură un gol 112 în piesa din material elastomeric care leagă primul scaun de șină de primul bazin al scaunului de șină, aproape de extremitatea inferioară a porțiunii în formă de lamă a primului scaun de șină, pentru a permite primului scaun de șină să se deplaseze vertical în jos în raport cu traversa, atunci cînd o sarcină este aplicată primului scaun de șină; se asigură un gol în piesa din material elastomeric care leagă al doilea scaun de șină de al doilea bazin al scaunului de șină aproape de extremitatea inferioară a porțiunii în formă de lamă a celui de-al doilea scaun de șină, pentru a permite acestui al doilea scaun de șină să se deplaseze vertical în jos, în raport cu traversa atunci când o sarcină este aplicată celui de-al doilea scaun de șină; și îngroparea primului și celui de-al doilea bazin al scaunului de șină în interiorul traversei 12, într-un raport de distanțare și paralelism.

Invenția de față este prezentată făcându-se referire la legarea șinelor de cale ferată pe traverse de beton, însă trebuie să se aprecieze că ea nu se limitează la legarea șinelor de cale ferată pe traverse de beton, prin faptul că, conceptul invenției este aplicabil oricărui sistem unde un element trebuie să fie ancorat la un element sau o structură de susținere. De exemplu, ansamblul de fixare șină-traversă, conform prezentei invenții, poate fi folosit pentru a fixa în mod efectiv o șină pe o traversă formata dintr-o varietate de alte materiale ca lemn, oțel sau un material compozit. în plus, se va aprecia că ansamblul de fixare șină - traversă, conform prezentei invenții, nu se limitează ca utilizare la căile ferate, el putând fi folosit și cu alte sisteme pe șine, cum ar fi monoraiuri.

Revendicări

Claims (21)

1. Ansamblu de fixare șină-traversă adaptat să coopereze pentru fixarea unei șine (10) pe o traversă de cale ferată (12), șina având o talpă (16) cu o suprafață superioară (18), o suprafață inferioară (20), o primă latură (22) și o a doua latură (24), ansamblul de fixare cuprinzând un scaun de șină (30 și 202) ce prezintă o porțiune plată (68 și 238) adaptată pentru a primi suprafața inferioară a tălpii șinei și o porțiune în formă de lamă (70 și 240), ce are o extremitate inferioară (90 și 260), porțiunea în formă de lamă extinzându-se în jos, de la porțiunea plată și, cel puțin o parte din porțiunea în formă de lamă (70 și 240), fiind dispusă în traversa (12) și fixată de aceasta cu ajutorul unei piese (42 și 210) realizată din material elastomeric, astfel, încât porțiunea în formă de lamă (70 și 240) a scaunului de șină, să fie distanțată de traversa (12) și de o ancoră de șină (32 și 204], care se extinde în jurul unei porțiuni de la suprafața superioară a tălpii de șină (16), pentru fixarea șinei la porțiunea plată a scaunului de șină (30 și 202), caracterizat prin aceea că piesa (42 și 210) din material elastomeric este prevăzută cu un gol (112 și 298) în apropierea extremității inferioare a porțiunii în formă de lamă (70 și 240) pentru a permite scaunului de șină (30 și 202] să se deplaseze în jos pe verticală, în raport cu traversa (12) când o sarcină este aplicată scaunului de șină (30 și 202).

RO 117029 Bl

2. Ansamblu de fixare șină traversă, conform revendicării 1, caracterizat prin aceea că porțiunea în formă de lamă (70 și 240] este uniform distanțată de traversa (12} atunci când este fixată de aceasta. 84 5

3. Ansamblu de fixare șină traversă, conform revendicărilor 1 și 2, caracterizat prin aceea că porțiunea în formă de lamă (70 și 240] este situată la o distanță predeterminată față de traversa (12).

4. Ansamblu de fixare șină traversă, conform revendicărilor 1,2 și 3, caracterizat prin aceea că golul (112 și 298) din piesa (42 și 210] din material 850 elastomeric are o adâncime predeterminată, astfel, încât să limiteze amploarea deplasării verticale a scaunului de șină (30 și 202], în raport cu traversa (12).

5. Ansamblu de fixare șină traversă, conform revendicării 1, caracterizat prin aceea că, cuprinde un bazin al scaunului de șină (38 și 206), cel puțin parțial îngropat în traversa (12), având o extremitate inferioară (44 și 212), o latură exte- 855 rioară (56 și 224], o latură interioară (58 și 226),latura interioară definind o cavitate de recepție a scaunului de șină (54 și 222], în care,cel puțin o parte a porțiunii în formă de lamă (70 și 240) este dispusă în cavitatea de recepție (54 și 222] a bazinului scaunului de șină și este fixată de latura interioară (58 și 226) a acestuia, porțiunea de lamă (70 și 240) a scaunului de șină fiind distanțată de latura interioară (58 8to și 226) a bazinului și golul (112 și 298) găsindu-se, între extremitatea inferioară (90 și 260) a porțiunii în formă de lamă (70 și 240] și extremitatea inferioară (44 și 212] a bazinului scaunului de șină (38 și 206), pentru a permite scaunului de șină (30 și 202) să se deplaseze vertical în jos, în raport cu bazinul scaunului de șină când o sarcină este aplicată scaunului de șină. -65

6. Ansamblu de fixare șină traversă, conform revendicării 5, caracterizat prin aceea că porțiunea în formă de lamă (70 și 240) este uniform distanțată de latura interioară (58 și 226] a bazinului de șină (38 și 206), când este fixat de acesta.

7. Ansamblu de fixare șină traversă, conform revendicării 6, caracterizat prin aceea că porțiunea în formă de lamă (70 și 240) este situată la o distanță predeter- 87 c minată de latura interioară (58 și 226) a bazinului scaunului de șină (38 și 206).

8. Ansamblu de fixare șină traversă, conform revendicărilor 1, 5, 6 și 7, caracterizat prin aceea că porțiunea plată (68 și 238) are o primă extremitate (72 și 242] și o a doua extremitate (74 și 244] și o porțiune cu cârlig (80 și 250], care se extinde din apropierea celei de-a doua extremități a scaunului de șină adaptată 87 5 pentru a se extinde în jurul unei părți de la suprafața superioară (18) a tălpii (16) de șină.

9. Ansamblu de fixare șină traversă, conform revendicărilor 5-8, caracterizat prin aceea că scaunul de șină (30 și 202] și bazinul scaunului de șină (38 și 206] cuprind, un prim subansamblu al scaunului de șină (34) și un al doilea subansamblu -80 al scaunului de șină (36).

10. Ansamblu de fixare șină traversă, conform revendicărilor 5-9, caracterizat prin aceea că latura exterioară (56 și 224) a bazinului scaunului de șină (38 și 206) este prevăzută cu niște nervuri orizontale (66 și 236) distanțate una de alta, care se întind de-a lungul laturii exterioare (56 și 224) a bazinului de șină (38 885 și 206), pentru a mări legătura scaunului de șină (30 și 202] cu traversa (12), atunci

RO 117029 Bl când scaunul de șină este îngropat în traversa (12) și a transfera sarcinile verticale de comprimare și forfecare la interfața dintre bazinul scaunului de șină (38 și 206) și traversa (12).

11. Ansamblu de fixare șină traversă, conform revendicărilor 1-1O, caracterizat prin aceea că ancora de șină (32 și 204) are, o primă extremitate (119 și 301) și o a doua extremitate (121 și 305) și o porțiune cu cârlig (140 și 322), formată aproape de a doua extremitate (121 și 305) a acesteia, adaptată pentru a se extinde în jurul celei de-a doua laturi (24) a tălpii șinei (16) și unei părți din suprafața superioară (18) a tălpii de șină (16) lângă a doua latură (24) a tălpii de șină (16), prima extremitate (119 și 301) a ancorei putând fi legată cu ansamblul scaunului de șină (30 și 202) pentru a coopera cu acest ansamblu și a fixa șina (10) pe traversa (12).

12. Ansamblu de fixare șină traversă, conform revendicărilor 5-11, caracterizat prin aceea că latura interioară (58 și 226) a bazinului scaunului de șină (38 și 206) este configurată pentru a corespunde porțiunii în formă de lamă (70 și 240) a scaunului de șină, astfel, încât porțiunea în formă de lamă (70 și 240) este uniform distanțată de latura interioară (58 și 226) a bazinului scaunului de șină (38 și 206], atunci când este fixată de acesta.

13. Ansamblu de fixare șină traversă, conform revendicărilor 5-12, caracterizat prin aceea că golul (112 și 298] din piesa (42 și 210) realizată din material elastomeric are o adâncime predeterminată, astfel, încât să limiteze amploarea deplasării verticale a scaunului de șină (30 și 202) ,în raport cu bazinul scaunului de șină (38 și 206)

14. Ansamblu de fixare șină traversă, conform revendicărilor 1-13, caracterizat prin aceea că golul (112 și 298) este încapsulat, astfel, încât aerul din gol cooperează cu piesa (42 și 210) din materialul elastomeric, pentru a determina deplasarea scaunului de șină (30 și 202) în sus și în jos, ca răspuns la încărcarea sau descărcarea scaunului de șină.

15. Ansamblu de fixare șină traversă, conform revendicărilor 1-14, caracterizat prin aceea că porțiunea în formă de lamă (70 și 240) prezintă o parte superioară (82 și 252) și o parte inferioară (84 și 254), unde partea inferioară (84 și 254) este alungită în raport cu partea superioară (82 și 252) pentru a rezista unui moment de răsturnare excesiv produs în asociere cu o sarcină laterală aplicată șinei (10).

16. Ansamblu de fixare șină traversă, conform revendicărilor 1-15, caracterizat prin aceea că porțiunea în formă de lamă (70 și 240) are o primă latură (92 și 262) și o a doua latură (94 și 264), unde prima latură (92 și 262) și a doua latură (94 și 264], ale porțiunii în formă de lamă (70 și 240) sunt suprafețe relativ plane, astfel, încât o sarcină longitudinală aplicată scaunului de șină (30 și 202] este distribuită în mod uniform pe traversa (12).

17. Ansamblu de fixare șină traversă, conform revendicărilor 1-16, caracterizat prin aceea că piesa (42 și 210) este realizată din material elastomeric de tip poliuretan.

RO 117029 Bl

18. Ansamblu de fixare șină traversă, conform revendicărilor 1-16, 930 caracterizat prin aceea că traversa (12] este o traversă din beton.

19. Procedeu de realizare a fixării ansamblului șină-traversă, definit în revendicarea 1, adaptat pentru a coopera la fixarea unei șine (10) la o traversă (12), șina (10) având o talpă de șină cu o suprafață inferioară, procedeu ce cuprinde faza de asigurare a unui scaun de șină (30 și 202) ce prezintă o parte plată (68 și 238] și 935 o porțiune în formă de lamă (70 și 240), partea plată fiind adaptată pentru a primi suprafața inferioară a tălpii șinei, porțiunea în formă de lamă extinzându-se în jos de la porțiunea plată și având o extremitate inferioară (90 și 260); dispunerea cel puțin a unei părți din porțiunea în formă de lamă a scaunului de șină în traversa (12);

fixarea porțiunii în formă de lamă a scaunului de șină în traversă cu ajutorul piesei 940 realizate din material elastomeric (42 și 210), astfel, încât porțiunea în formă de lamă a scaunului de șină să fie distanțată de traversă; dispunerea ancorelor de șină (32 și 204] care se întind în jurul unei părți de la suprafața superioară a tălpii șinei pentru fixarea șinei de partea plată a scaunului de șină, caracterizat prin aceea că procedeul cuprinde în plus asigurarea unui gol (112 și 298], aproape de extremitatea 945 inferioară a porțiunii în formă de lamă pentru a permite scaunului de șină să se deplaseze vertical în jos, în raport cu traversa atunci când o sarcină este aplicată scaunului de șină (30 și 202).

20. Procedeu, conform revendicării 19, caracterizat prin aceea că, cuprinde în plus faza de îngropare a unui bazin al scaunului de șină în traversă, astfel, încât o 350 parte din porțiunea în formă de lamă (70 și 240) a scaunului de șină să fie dispusă în interiorul unui bazin al scaunului de șină, bazin ce cuprinde o extremitate inferioară, o latură exterioară și o latură interioară, latura interioară definind o cavitate de primire a scaunului de șină,iar porțiunea în formă de lamă a scaunului de șină fiind fixată de latura interioară a bazinului scaunului de șină cu ajutorul piesei din material 955 elastomeric (42 și 210), astfel, încât porțiunea în formă de lamă a scaunului de șină să fie distanțată de latura interioară a bazinului scaunului de șină.

21. Procedeu de realizare a fixării ansamblului șină-traversă unde talpa șinei prezintă o suprafață superioară, o suprafață inferioară, o primă latură și o a doua latură, conform revendicării 19, caracterizat prin aceea că, într-o variantă de reali- 960 zare a ansamblului, cuprinde faza de dispunere a unui prim și unui al doilea dintre scaunele de șină (30) și unui prim și unui al doilea dintre bazinele scaunelor de șină (38) în traversă, fiecare scaun de șină comportând o parte plată și o porțiune în formă de lamă, partea plată a fiecărui scaun de șină având o porțiune cu cârlig care se învecinează cu a doua extremitate a scaunului de șină adaptată pentru a se extinde 965 în jurul părții superioare a tălpii de șină; dispunerea cel puțin a unei părți din porțiunea în formă de lamă a primului scaun de șină în interiorul primului bazin al scaunului de șină; dispunerea cel puțin a unui părți din porțiunea în formă de lamă (70) a celui de-al doilea scaun de șină, în interiorul celui de-al doilea bazin al scaunului de șină; fixarea porțiunii în formă de lamă a primului scaun de șină de latura inferioară a primului bazin 970 de scaun de șină cu ajutorul piesei (42) din material elastomeric, astfel, încât porțiunea în formă de lamă a primului scaun de șină este distanțată de latura interioară a primului bazin de scaun de șină; fixarea porțiunii în formă de lamă a celui de-al doilea scaun de șină de latura interioară a celui de-al doilea bazin al scaunului de șină cu

RO 117029 Bl

975 ajutorul piesei din material elastomeric, astfel, încât porțiunea în formă de lamă a celui de-al doilea scaun de șină să se distanțeze de latura interioară a celui de-al doilea bazin al scaunului de șină; se asigură un gol (112) în piesa din material elastomeric, care leagă primul scaun de șină de primul bazin al scaunului de șină, aproape de extremitatea inferioară a porțiunii în formă de lamă a primului scaun de șină pentru 980 a permite primului scaun de șină să se deplaseze vertical în jos, în raport cu traversa, atunci cînd o sarcină este aplicată primului scaun de șină; se asigură un gol în piesa din material elastomeric, care leagă al doilea scaun de șină de al doilea bazin al scaunului de șină, aproape de extremitatea inferioară a porțiunii în formă de lamă a celui de-al doilea scaun de șină, pentru a permite acestui al doilea scaun de șină să 985 se deplaseze vertical în jos, în raport cu traversa, atunci când o sarcină este aplicată celui de-al doilea scaun de șină; și îngroparea primului și celui de-al doilea bazin al scaunului de șină în interiorul traversei (12), într-un raport de distanțare și paralelism.