RO105157B1

RO105157B1 - Procedeu de tratare a tesaturilor textile

Info

Publication number: RO105157B1
Application number: RO133025A
Authority: RO
Inventors: Cole Robert; Hand Geoffrey
Original assignee: Albright & Wilson Limited, Oldbury
Priority date: 1988-04-12
Filing date: 1988-04-12
Publication date: 1993-04-02

Abstract

Inventia se refera la un procedeu de tratare a tesaturilor textile, în scopul conferirii de proprietati întârzietoare de flacara si rezistenta la cutare, care consta în tratarea tesaturii cu (tetrakis)-hidroximetilfosfoniu sau un condensat al acestuia cu uree, maturarea cu amoniac, urmata de impregnarea tesaturii cu solutie apoasa de metilolamide, de preferinta uree ciclica metilolata în conditii acide apoase, cele doua faze putând fi conduse în orice ordine de lucru.

Description

Prezenta invenție se referă la un procedeu de tratare a țesăturilor din bumbac și amestecuri ale acestuia și, în special, a țesăturilor ignifugate.

Este cunoscut un procedeu de tratare a materialelor textile în vederea conferirii de proprietăți ignifuge, care constă în impregnarea materialului respectiv cu o soluție având un conținut de cation poli (hidroximetil)fosfoniu de circa 10...60% și un pH de 2...9, uscarea materialului tratat până la un conținut de umiditate de 0...8%, aerarea prin trecerea unui curent de aer prin materialul uscat, urmată de maturarea intr-o atmosferă conținând amoniac gazos și, în final, aducerea în contact cu apa (Brevet SUA nr.4123574).

într-un alt procedeu cunoscut de tratare a țesăturii, aceasta din urmă conține polimerul maturat care derivă din compusul (/eiroAwj-hidroximetiifosfoniu sau un condensat al acestuia, cu care este impregnată, cu o metilolamidă neautocondensabilă, având cel puțin două grupări metilor (care pot fi facultativ alchi late) și metilolamida este reacționată cu țesătura în condiții apoase acide, de exempl j, la pH mai mic de 3. în acest procedeu, țesătura conține inițial un polimer maturat de tetrakis (hidroximetil)fosfoniu (THP). Țesătura poate fi impregnată cu soluție de sare apoasă de ΊΉΡ amestecată cu compuși de azot condensabil cu aceasta, cum ar fi, melamină sau melamină metilolată sau ureea. sau cu o soluție de preoondensat al numitei sări și un compus de azot sau cu o soluție de sare de THP sau o sare cel puțin parțial neutralizată de THP, de exemplu, hidroxid, cu sau fără compuși de azot, și apoi impregnarea țesăturii uscate și maturate cu amoniac la cald. Preferabil țesătura este impregnată cu o soluție de precondensaî de sare de THP. de exemplu, clorura sau sulfat și uree în raport molar de uree față de TIIP de 0,05...0,8:1, de exemplu. 0,05...0,6:1 (Brevet SUA nr. 2983623 și 4078101) și maturată cu amoniac (Brevet SUA nr.

4145463; 4068026 și 4494951).

Aceste procedee conferă țesăturilor proprietăți de întârziere a arderii, respectiv propagării flăcării, rezistente la spălare. Dezavantajul lor constă în faptul că materialele tratate nu prezintă rezistență la șifonare și contractare, ceea ce limitează utilizarea lor ca țesături cu întreținere ușoară, de exemplu, în confecții.

Scopul prezentei invenții constă în îmbunătățirea proprietăților materialelor textile ignifugate prin mărirea rezistenței la șifonare și contractare.

Problema pe care o rezolvă invenția constă în realizarea unui procedeu îmbunătățit de tratare în două faze de lucru a materialelor textile, o fază pentru conferirea proprietăților de ignifugare, cealaltă pentru asigurarea rezistenței la șifonare și contractare.

Procedeul care face obiectul invenției înlătură dezavantajele procedeelor cunoscute, prin aceea că, într-o primă fază, constă în tratarea țesăturii din fibre celulozice, cum ar fi, bumbac sau un amestec de fibre celulozice cu fibre poliesterice, cu o soluție apoasă de (tetra/u.v)hidroxilmetilfosfoniu sau un condensat al acestuia cu ureea, urmată de maturarea cu amoniac gazos și, într-o a doua fază de impregnare a țesăturii respective cu o soluție apoasă de metilolamide, de preferința uree ciclică metilolată, cum ar fi, dimetilol-etilen-ureea, 1,3-N,Ndimetilol-4,5- dihidroxietilen-ureea, dimetilol-propilen-ureea și analogii săi, 4-metoxi-5,5-dimetil și 5-hidroxi și analogii 5-alchilamino și dimetilol-propilen-ureej și tetrametilol-acetilen-diureei, în condiții acide apoase la o temperatură de 9O...14O°C, cu un conținut de umiditate a țesăturii de 6...90%, cele două faze putând fi conduse în orice ordine de lucru. Reziduul în greutate uscată al metilolamidei pe țesătură este de 6..,20%, iar depunerea în greutate uscată de Z<?rrij/cE(hidroximetil)fosfoniu sau a condensatului acestuia pe țesătură este de

8...20%, iar în timpul fazei de impregnare,

4 țesătura este eventual menținută sub tensiune în cel puțin una din direcțiile longitudinală sau transversală, iar după această fază, țesătura este supusă eventual unei contracții mecanice de compresie.

Invenția este ilustrată în continuare prin 27 de exemple de realizare, în care se utilizează metodele de testare de mai jos. In fiecare caz țesătură a fost condiționată la 20°C și umiditate 65%, timp de 24 h înainte de testare.

1. Recuperarea șifonab Uită fi

Unghiurile de recuperare a șifona bilitații atât în stare umedă cât și uscată, au fost măsurate comparativ cu țesătura netratată utilizând testerul Monsanto MONSANTO WRIN! KLE REKOVERY TESTER cu sarcină de 500g și 3min/sarcină/recuperare/timpi, în direcția urzelii și încrețit cu față spre exterior.

2. Viteza de presare durabilă (D.P.)

Pentru exemplele 1...15 țesătura a fost supusă cercetării cu AATCC Test Method nr.88 standardele de spălare și uzură și echivalările vitezelor DP față de aparenta finețe a țesăturii comparativ cu standarele 1...5 (1 fiind cea mai slabă viteză), în timp ce pentru exemplele 16...26 metoda de testare a fost AATCC Test Method 124. 30

3. Incre firea (Contractura)

Contractura după urzeală și bătătură s-a măsurat conform procedeului descris în BS 4923 (1973) după ce țesătura a fost spălată de 40 de ori (pentru exemplele 1...15) sau 50 ori (pentru exemplele 16...27) (în maniera descrisă în DIN 53920 cu apă moale) la 93°C.

4. Rezistența

Rezistența la rupere a fost măsurată conform BS 2756 și s-a determinat și rezistența la rupere în direcția bătăturii (conform cu metoda Elmendorf).

5. Întârzierea la ardere (la flacără) întârzierea la ardere (proprietatea ignifugă) a fost determinată la țesătura finală după 12 spălaturi la 93°C și după 40 spălări la 93°C (de exemplu, în exemplele 1...15) sau 50 spălări (în exemplele 16...26)(spălarea fiind ca cea din

descrierea din DIN 53920 cu apă moale).

Metoda de testare utilizată este conform cu BS 3119.

6. Determinări analitice ale țesăturii % de fosfor și azot și ppm de formaldehidă au fost determinate în țesătură finită. % de fosfor și azot au fost determinate, de asemenea, după 12, respectiv 40, spălări (pentru exemplele 10 1...15) sau 50 spălări (exemplele 16...19) la 93^όΟ. Raportul atomic între azot și fosfor a fost calculat

7. Rezistenta la abraziune

Testul Accelerator a fost efectuat conform AATCC-99-1984 Metoda A și cuprinde abraziunea cu pânză abrazivă emeiy de 250 mesh rotativă timp de 3 min la 300 rot/min și determinarea pierderii în greutate.

Țesătura tratată cu THP. Țesătura A Pentru utilizarea în cadrul exemplelor 1...13, 15 și 27 țesătura tratată cu ΊΉΡ a fost obținută prin impregnarea rii dese de bumbac 3111 de 0,285 , care a fost anterior vopsită cu colorant azoic vizibil oranj și nu a fost sanforizată, cu o soluție apoasă la pH = 4,5 a precondensatului de clorură de THP și uree în raportul molar de 1:0,5 și în cantitate în soluție echivalentă la 25% ΤΉΡ ioni la aproximativ 80% aderență umedă, uscarea și impregnarea țesăturii la 120°C timp de 1 min și apoi condensarea (tratarea) cu amoniac gazos într-un 35 amoniator cu gaz forțat conform celui descris în brevetul SUA nr. 4145463. Țesătura tratată a fost oxidată cu peroxid de hidrogen, neutralizată cu soluție de carbonat de sodiu, clătita și uscată.

Țesăturile B, C, D și E.

Procedeul, așa cum s-a specificat la țesătura A, a fost utilizat pentru alte patru țesături de bumbac cu următoarele modificări: clătirea cu apă include un agent 45 de înmuiere a țesăturii f Alkamine FPS) în cantitate de 2% greutate față de țesătura tratată cu ΤΉΡ și fiecare din țesăturile tratate cu THP sunt apoi comprimate mecanic conform procesului de Sanfo50 rizare.

Țesăturile au fost mercerizate-țesătură tip in de 0,270 kg/m ² greutate, anterior vopsite cu colorant de cadă în albastru (țesătura B), azo roșu 3111 bumbac cu 0,346 kg/m² (țesătura C), a^o roșu 3113 bumbac satin de 0,280kg/m² (țesătura D) și 3117 țesătura twiJ) de 0,192 kg/m² și tratată optic (țesătura E).

Exemplul 1. Fâșii de țesătură A tratată cu ΊΉΡ au fost îmbibate cu până la 80% aderența umedă dintr-o soluție de impregnare conținând 250 ml/1 de soluție apoasă 454 de di-1, 3-NN- metilol-4,5-dihidroxietilen uree DHDHEU (vândută sub denumirea de FIXAPRET CP N) și 50 ml/1 de acid sulfuric 98%, pentru a da un pH mai mic de 1 și contracția acidă în baie de 1,88 N. Țesătura umedă îmbibată cu conținut total de umiditate de 68% (față de greutatea țesăturii tratate cu THP a fost împăturită cu grijă și plasată într-un sac de polietilenă care a fost apoi închis și păstrat în condiții obișnuite (de exemplu, fără tensiune aplicată) timp de 22 h la temperatura camerei pentru condensare. Țe15 sătura a fost apoi îndepărtată, spălata cu apă rece, 10 g/1 carbonat de sodiu, soluție apoasă la 50°C conținând 2 g/1 carbonat de sodiu §i 2 g/1 detergent, apă caldă la 60°C și apă rece. Țesătura a fost apoi uscată și testată în comparație cu probele de țesătură cu THP (Comp A); rezultatele sunt prezentate în tabelul următor:

Ex.	Unghi de recuperare a sifonabili tații	Contractură după imezea lă%	Evaluare DP	Rezistență la rupere Kg-	întârziere la lungime medie la ardere, mm	Rezultate analitice
finit	după 40 spălări
uscat	umed	%P	%N	N/P	%P	%N	N/P
1	80	155	3-5	4-5	1,15	56	2,89	3,34	2,56	2,78	3,19	2,54
Comp A	90	95	10,0	2	1,54	55	3,05	3,09	2,24.	2,74	2£2	2,20

întârzierea la ardere a fost măsurată după 40 spălări.

Exemplul 2. Procedeul din cadrul exemplului 1 s-a repetat cu următoarele 20 modificări:soluția de impregnare mai conține, de asemenea, 0,5 g/1 de agent de umectare, care este un amestec de agenți aionici și neionic vândut sub denumirea deWAlOOdecătreBrookstoneChemical 25 Staffordshire, England, și după tratare țesătura a fost spălata cu apă rece, neutralizată cu soluție de carbonat de sodiu, clătită cu apă rece și uscată la 100°C Pătrate de țesătură obținută și pătrate 30 de țesătură originală tratate cu THP au fost spălate în mașina de spălat la temperatura de 60°C, timp de 10 min, apoi clătite de trei ori cu apă rece și centrifugate la 100 rot/min, timp de patru 35 minute.

Pătratele de țesătură au fost apoi uscate cu ajutorul unor cârlige pe o sfoară la temperatura camerei sau în etuvă la 15 min cu temperatura maximă de 70°C.

Pătratele de țesătură au fost tratate pentru durabilitate la presare comparativ cu pătratele tratate cu THP (Exemplul comparativ B).

Rezultatele sunt prezentate în tabelul de mai jos:

Țesătura	Viteza de rezistență la presare (ΌΡ)
Uscat pe sfoară	Uscat în etuvă
Exemplul 2	4-5	3-4
Exemplul comp. B	2	2

Exemplul 3. Pentru exemplul 3, procedeul din exemplul 1 se repeta cu următoarele modificări: soluția de impregnare de pH mai mic de 1 conține 70 ml/l de concentrat acid clorhidric (35% ) 5 (în loc de acid sulfuric pentru a da o concentrație acidă de 0,82 N și, de asemenea, conține 0,5 ml/l de agent de umectare ca cel din exemplul 2 și țesătura este lăsată să se maturizeze timp de 16

h. Conținutul de umiditate al țesăturii la pornirea tratamentului a fost de aproximativ 72% (față de greutatea țesăturii cu

THP).

Iestele asupra proprietăților țesăturilor au fost efectuate și rezultatele comparative sunt cu cele ale țesăturii tratate cu THP (exemplul comparativ C).

Rezultatele sunt prezentate în tabelele care urmează:

Exemplul	Unghiuri de recuperare a șifonabilitătii (grade)
Umed	Uscat
urzeală	bătătură	urzeală	bătătură
Comparativ C	95	85	91	89
3	139	131	92	88

Contractare (%)

Exemplu	Urzeală	Bătătură
Comparativ C	8	2,5
3	4	0,5

întârziere flacără (conform BS 3119)

Exemplul	Lungime medie ardere (mm)
Finit	După 12 spălări	După 40 spălări
Comparativ C	70	69	53
3	70	70	54

Analitic

Exemplul	Finit	După 12 spălări	După 40 spălări
%P	%N	HOHO ppm	%P	%N	%P%	%N
Comparativ C	3,07	3,22	300	2,87	2,80	2,74	2,72
3	2,91	3,50	320	2.75	3,15	2,70	3,13

cu rășină se ajustează 1...80% și conținutul de umiditate al țesăturii la pornire este de aproximativ 63-72 (față de greutatea țesăturii cu THP).

Rezultatele sunt cele de mai jos:

Exemplul 4...12. Procedeul din exemplul 1 se repetă cu aceleași cantități de materiale și aceleași proprietăți de agent de condensare și acid sulfuric.în fiecare caz, aderența umedă de a impregna

Exemplul	ml/1 agent conden.	ml/1 acid sulfuric	Solide	Contractare după	Rezistență la
urzeală % după	bătătură grade	ru^re	abraziune % greutate pierdere
4	200	25	2,09	5,0	135	1,18
5		50	2,62	5,0	142	1,12
6		75	3,22	4,0	148	1,12
7	250	25	2,62	5,0	135	1,25
8		50	3,43	3,5	155	1,15	9,8
9		75	3,42	3,0	152	1,15
10	300	25	2,77	4,5	137	1,25
11		50	3,35	4,0	146	1,15
12		75	3,86	4,0	150	1,15
netratat de ex. cu THP		-		10	95	1,54	9,2

Exemplul 13. Procedeul conform exemp’elor 7...9 se repetă cu cantitatea de acid sulfuric adăugată de data aceasta de 100 ml acid clorhidric și nu sulfuric (aproximativ 35% greutate), pentru a se obține o soluție cu un pH mai mic de 1 și concentrația acida de 1,17N. Conținutul de umiditate al țesăturii la pornirea tratamentului fiind de aproximativ 71% (față de greutatea țesăturii tratate cu THP). Țesătura tratată a fost testată pentru stabilirea rezistenței ei la abraziune conform testului accelerator și pierderea în greutate găsită a fost de 10,6%. Rezultatele celorlalte teste sunt prezentate după cum urmează: contractare după urzeală 3,5%, recuperarea șifonabilității umede ca unghi 150°, tensiune de rupere (Elmendorf) după bătătură 1,10 kg, întârzierea medie la flacără ca lungime după 40 spălări 68 mm.

Exemplul 14. Procedeul descris în cadrul exemplelor 7...9 se repetă cu următoarele modificări, țesătura B cu THP, și baia de impregnare 140 ml/1 acid sulfuric concentrat (pentru a da o 15 soluție cu concentrația acidă de 5,25 N) cu timpul de condensare de 3 h. Conținutul de umiditate al țesăturii la pornirea tratamentului a fost de aproximativ 57% (față de greutatea țesăturii tratate cu 20 ΉIP). Rezultatele țesăturii tratate au fost comparate cu cele ale țesăturii B tratate cu ΤΉΡ înainte de tratament

Exemplul	Unghiul de revenire din șifonabilitate, urzeală, grade	Tensiune de rupere Elmendorf, kg.	Lungimea arderii după 40 spălări
14	150	2,112	56
comp.	90	2,976	52

Exemplul 15. Procedeul descris î n exemplul 14 se repetă cu țesătura A tratată cu THP. Rezultatele de la țesătura tratata au fost cele ce urmează și au fost comparate cu cele de la țesătura A tratată cu THP înaintea tratamentului.

Exemplul	Unghiul de recuperare a șifonabilității, după urzeală, grade	Rezistența la rupere, Elmendorf, kg.	Lungimea arderii după 40 spălări, mm	Rezistența la abraziune % accel.
15	140	1,056	70	11,0
Comp.	95	1,540	55	9,3

Exemplele 16... 19. Fâșii de câte 20 m de țesătură A, 30 m țesătură C, 50 m țesătură D și 30 m țesătură E au fost cusute împreună și trecute continuu de câte două ori printr-ο soluție de impregnare care conține 350 grade la litru de soluție apoasă de DHDHEU utilizat în cadrul exemplului 1,90 g/l de acid sulfuric 98%, pentru a da un pH de cel puțin 1 și o concentrație de 1,84 N și 2g/l de agent de umectare utilizat în exemplul 2 Excesul de soluție de impregnare a fost eliminat țesăturile gonflate ce au rămas având un conținut de umiditate de aproximativ 52..60% (față de greutatea țesăturilor tratate cu THP) și în condiții de tensiune minimă, pentru a preveni deteriorarea, au fost trecute pe un valț, au fost înfășurate într-o foaie de plastic și valțul a fost rotit încet la temperatura camerei (18°C) timp de 22 h, pentru a condensa DMDHEU. Aderența umedă pentru fiecare țesătură a fost de 72% pentru tipul A, 59% pentru tipul C, și 70% pentru tipul E. Fiecare țesătură tratată a fost apoi spălată cu apă, apoi neutralizată și apoi respălată cu apă în mașina de fixare a coloranților, urmată de etapa de înmuiere (de redare a tușeului plăcut) etapă în care fiecare din cele patru țesături este trecută de câte trei ori prin baia de înmuiere Ia 40°C conținând 10 g/l de agent de înmuiere derivat esteric al acidului grad neionic vândut sub denumirea de Crosfield Textile Chemicals ca CROSOFT XME. Țesătura umedă este apoi adusă la starea uscată și apoi uscată prin încălzire la 150°C într-un uscător, pentru a se obține țesăturile tratate.

Cele patru țesături tratate au fost apoi testate cu rezultatele care urmează comparându-le proprietățile țesăturilor A,C,D și E cu cele ale țesăturilor tratate A,C,D, și E, de exemplu, înainte și după tratamentul cu DHDHEU.

1. Contractarea

Contractarea urzelii și bătăturii s-a determinat așa cum se descrie după 50 de spălări:

Exemplul	Țesătura	Urzeală f%)	Bătătură (%)
16	A	13,2	6,0
Tratat A	5.5	4,0
17	C	9,9	5,1
Tratat C	4.0	4,3
18	D	8,0	6,3
Tratat D	27	4,6
1 ¹⁹	E	5,7	7,1
Tratat E	3,6	4,2

2. Rezistența la rupere în direcția bătăturii, conform lui Elmendorf:

Exemplul	Țesătura	Tensiunea (kg)
16	A	1,94
Tratat A	1,87
17	C	4,64
Tratat C	3,46
18	D	2,68
Tratat D	1,91
19	E	1,63
Tratat E	1,30

3. Rezistența la tracțiune conform BS 2756 pe țesătură tratată și țesătură numai după 50 spălări la 93°C (conform cu DIN 53920 cu apă moale).

Exemplul	Țesătura	Rezistența (Newtoni)
urzeală	bătătură
16	A	1252	690
Tratat A	1030	691
	c.	1237	794
	Tratat C	1179	609
	Spălat C	1251	800
17	Tratat C	1183	683
18	D	1145	740
Tratat D	913	597
19	E	760	529
Tratat E	617	406

4. Testul de întârziere la ardere descris anterior după 50 spălări

Exemplul	Țesătura	Lungimea medie a arderii (mm)
16	A Tratat A	52 56
17	C Tratat 0	57 56
18	D Tratat D	58 68
19	E TratatE	77 79

5. Unghiul de recuperare al șifonabilității

Exemplul	Țesătura	Umed (o)	Uscat (o)
16	A	100	90
Tratat A	145	105
17	C	95	130
Tratat C	145	135
18	D	95	95
Tratat D	145	110
19	E	95	110
Tratat E	145	130

6. Viteza DP stabilită conform specificației anterioare pe țesături după o singură spălare la 95°C și uscare, ca în exemplul 2

Exemplul	Țesătura	Viteza DP
Uscat pe sfoară	Uscat la etuvă
16	A	2	2-3
Tratat A	3-3,5	3-3,5
17	C	2	2
Tratat C	3 - 3,5	3 - 3,5
18	D	2	2-3
Tratat D	3-3,5	3,5-4
19	E	1 - 2	3 - 3,5
Tratat E	3	3 - 3,5

7. Rezultate analitice asupra țesăturilor tratate înainte și după 50 spălări la 93°C (conform cu DIN 53920 cu apă moale)

Exemplul	Țesătura	înainte de spălare	După spălare
%P	%N	%P	%N
16	A	3.2	3,1	2,6	2,5
Tratat A	3,0	3,5	2,7	3,1
17	C	2,9	2,9	2,3	2,2
Tratat C	2,7	3,3	2,6	3,0
18	D	2,3	21	2.0	1,8
Tratat D	2.2	2,6	2,0	2,3
19	E	2,6	2,3	2,4	20
Tratat E	2,4	2,7	2,3	25

8. Strălucirea luminoasă la lumină

Strălucirea la arc luminos de xenon a fost măsurată conform cu BS 1006, 1978, B 02 Nu au fost diferențe între rezultate pentru țesăturile A, O, D și E comaparativ cu țesăturile tratate A, C, D, E.

9. Manipulare

Nu s-au detectat diferențe în ceea ce privește manevrarea la țesăturile A, C, D, E față de cele tratate A, C, D §i E.

10. Conținutul de umiditate

Conținuturile de umiditate ale țesăturilor A, C, E și celor tratate A, C, E, respectiv, fiecare după condiționarea timp de 24 h la umiditatea relativă de 65% au fost determinate prin uscarea țesăturilor precântărite condiționate timp de 2 h la 105°C și apoi recântărite. Conținuturile de umiditate ale țesăturilor au fost de aproximativ 0,5% mai mici decât ale țesăturilor tratate. Astfel, tratamentul cu DHDHEU mărește umiditatea rea ti ngându-se cea de la 65% umiditate relativă.

11. Imbibația cu apă

Țesăturile A și C-E și țesăturile tratate A și C-E au fost spălate cu HLCCL în mașina de service Quartz și apa reținuta după filtrarea țesăturii umede la 100 rot/min timp de 4 min, a fost determinată. Țesăturile tratate rețin mai puțină apă decât țesăturile netratate. Tratamentul cu DHDMEU reduce im bibația cu apă.

Exemplele 20...2& Țesătura

Bucăți de câte 100 m de bumbac țesut Ia război tip 3111 cântărind 0,295 kg/m²au fost descleiate enzimatic, curățate cu alcalii și albite cu peroxid de hidrogei^ Din țesăturile albite cântărind 0,274 kg/m²s-au obținut bucăți de 50 m lungime, care au fost supuse operațiunilor procesului V, X, Y și Z (larg detaliat mai jos) în care etapele de tratament și condensare cu DHDMEU, tratament de condensare cu compus THP și contracția compresivă mecanică sunt efectuate în diferite combinații.

Operația	V	X	Y	Z
Etapa I	Condensare cu DHDMEU	THP	THP	THP
Etapa II	-	-	-	Contracție mecanică
Etapa III	Condensare cu ΙΉΡ	-	DHDMEU	DHDMEU
Etapa IV	Contracț. mec.	Contracț. mec.	Contracț. mec.	Contracț. mec.

Operațiile pentru etapa de condensare cu THP V, X, Y și Z;

Țesătura se tratează conform descrierii de la țesătura A

Aderențele umede sunt de aproximativ 80% pentru operațiunea V față de greutatea țesăturii tratate cu DHDMEU și 100% pentru operațiunile X, Y și Z (față de greutatea țesăturii albite).

Etapa dc condensare cu DHDMEU pentru operațiile V, Y și Z:

Țesătura se tratează în maniera descrisă în cadrul exemplului 16...19, dar cu soluția de îmbibare conținând 325 g/1 de soluție apoasă de DHDMEU, 90 g/1 de acid sulfuric 98%, 2 g la litru de agent de umectare utilizat în cadrul exemplului 2 și 18 g/1 de agent fluorescent de 30 iluminare stabilit la acid, vândut de Sandoz ca Leucophor BCR lichid. Aderențele umede au fost de 100% pentru operația V (față de greutatea țesăturii albite) și de 75% pentru operațiile X și Z (față de țesătura condensată cu THP) și conținuturile de umiditate ale țesăturilor la pornirea tratamentului au fost de

20 aproximativ 60% pentru exemplele 20...24 (în greutate față de țesătura tratată cu

THP) și de 79% pentru exemplele 25 și 26 (exprimate în greutate față de țesătura originală).

Contracția compresivă mecanică

Țesătura a fost contractată corn preș iv mecanic pe o mașină de Sanforizare clasică, cum se descrie în Internațional Textile Bulletin dyeing/Printing/finishing 2/86 paginile 14, 16, 20, 22 și 27, cuprinzând aburirea inițială, ajustarea lățimii, presarea pe o pătură de cauciuc cu striațiuni care este lăsată apoi să se relaxeze, ducând la contracția țesăturii, urmată de uscarea prin comprimarea țesăturii între cilindrul metalic încălzit și o pătură absorbantă și un valț.

Gradul de contractare fixat pe mașină a fost de 5% pentru operațiile V,

Y, X și Z.

Strălucire optică

Agenți de albire optici au fost introduși în țesătură ca parte a impregnării 5 cu DHDMEU în operațiile Y, V și Z, dar și în apa de clătit de la condensarea cu THP din operația X.

Rezultate:

Proprietățile țesăturilor obținute prin 10 tratare în cele patru etape ale operațiilor V, Y și Z au fost testate, cât și unele proprietăți ale țesăturii din ultima etapă a operației X și etapele anterioare ale operațiilor X, Y și Z.

în tabelul de mai jos, rezultatele prezentate pentru exemplele 20...26 și exemplele comparative D - G se referă la țesăturile obținute conform următoarelor operații:

Exemplul	Țesătura	Sumarul operațiilor
Etapa	Operația
21	3	Y	THP DHDMEU
22	3	Z	THP, Contr. mec. DHDMEU
23	4	Y	THP, DHDMEU Contr. mec.
24	4	z	THP, contr. mec. DHDMEU contr. mec.
25	3	V	DHDMEU, THP
26	4	V	DIIDMEU, THP, contr. mec.
Comp. D	4	X	THP, contracție mecanică
Comp. E	1	X	THP
Comp. F	-	-	Țesătură originală albită
Comp. G	1	V	numai DHDMEU

LContracța

Contracția după urzeală bătătură a fost determinată în maniera descrisă în cadrul exemplelor 16...19 și după 50 spălări. Rezultatele sunt prezentate în tabelul următor:

22

	% contracție dupăun	număr dat de spălări
Exemplul			50
	urzeală	bătătură	urzeală	bătătură
Comparativ G Comparativ F Comparativ E Comparativ D 21 22 23 24 25 26	1,2 3.9 1,0 1,4 1,8 2.9 2,0 + 3,1	2,2 3.5 2,8 2,1 2,2 1.6 Î4 2,1	2.3 12,8 124 7.3 4.4 4,7 + 2,3 + 2,3 6,3 .+2,.4	2,6 5,6 8,8 5,9 3.5 3,3 2,1 1,8 4,0 2.5

NB - Semnul + denotă o extensie la spălare mai degrabă decât o contractatie

Tensiunea la rupere în direcția bătăturii, conform testului Elmendorf

Exemplul	Tensiunea (kg)
urzeală	bătătură
Comparativ D 23	3,00 2,20	3,00 2,20
24	2,50	240
26	240	2^0

3. Rezistență la tracțiune conform BS 2756

Exemplul	Rezistența (Newtoni)
urzeală	bătătură
Comparativ D	1262	751
23	1010	572
24	1012	575
26	1014	580*

4. întârzierea la flacără, testată conform descrierii de mai sus după 50 spălări

Exemplul	Lungimea medie (mm)
Comparativ D	60
23	62
24	67
26	53

5. Unghiurile de revenire din șifonare

Exemplul	Uscat (o)	% Umed (o)
Comparativ G	130	90
Comparativ F	65	90
Comparativ D	95	70
23	140	100
24	140	100
26	135	100

6. Evaluarea DP stabilită ca mai sus după o singură spălare la 95°C și uscarea ca în cadrul exemplului 2

Exemplul	Evaluarea DP
Uscare pe sfoară	Uscare la etuvă
Comparativ G	3 - 3,5	3 - 3,5
Comparativ F	1 - 2	1 - 2
Comparativ D	2	2
23	3 - 3,5	3 - 3,5
24	3 - 3,5	3 - 3,5
1 26	3	3

7. Conținuturile de umiditate

Conținuturile de umiditate ale țesăturilor au fost determinate conform descrierii din cadrul exemplelor 16...19, partea 10. Conținutul de umiditate al țesăturilor din exemplele 23. 24 și 26 a fost mai mare decât cel din exemplele comparative D cu 0,5... 1%, conform studiilor de la uscarea în etuvă. Tratamentul cu DHDMEU mărește uniditatea recâștigată la umiditatea relativă de 65%.

8. îmbiba fia cu apă.

Retenția de apă după centrifugarea țesăturilor umede a fost testată ca în exemplele 16...19 partea 11. țesăturile testate fiind cele din exemplele comparative D, exemplele 23, 24 și 26. Țesăturile din exemplele 23, 24 și 26 rețin cu 22% mai puțin apă decât cele din exemplul comparativ D. Tratamentul cu DHDMEU reduce îmbibația cu apă.

Exemplul 27. Țesătura tratata A a fost îmbibată cu o soluție de îmbibare conținând 250 mililitri/litru de 45% DHDMEIJ utilizată în exemplul 1 și 10g/l acid sulfuric 98%, soluția având un pH de eproximativ 1,7 și concentrația de 0,2 N. Țesătura îmbibată a fost adusă prin stoarcere să conțină o aderență umedă de 75% și încălzită în etuvă la 90°C, timp de 3 min, pentru a da o țesătură cu un conținut de umiditate de 10%. Țesătura a fost imediat introdusă într-o folie de plastic pentru menținerea umidității sale și lăsată să stea timp de 22 h la temperatura camerei în condiții blânde. Țesătura a fost apoi îndepărtată și spălată ca în exemplul 1. în final a fost uscată și spălată de 50 ori la 93°C. Contractarea după urzeală a fost testată după aceste spălări și a fost găsită ca fiind de 5%, comparativ cu 10% pentru cea similară de Ia țesătura cu THF- țesătura

A înainte de tratarea cu DHDMEU.

Pentru o mai bună înțelegere a invenției se mai prezintă în continuare următoarele:

După maturare, țesătura este de obicei postiră tată prin oxidare cu peroxid de hidrogen, clătită și neutralizată și din nou clătită. Țesătura este apoi uscată. Țesătura este de obicei purtătoare a

8.. .25%. de exemplu 8...20% sau mai puțin

14.. .20% de polimer THP maturat (calculat față de greutatea țesăturii netratate), țesăturile mai ușoare purtând încărcări mai mari decât greutatea lor proprie.

Țesătura maturată cu THP este impregnată cu soluție apoasă de metilolamidă neautooondensabilă având cel puțin două grupări metilol sau preferabil una din ele alchilată. Aceste metilolamide, care sunt, de asemenea, cunoscute ca rășini reactante, nu autocondensează în condițiile de reacție ale maturării cu celuloza sau țesătura. Compușii sunt de obicei liberi de grupări N-H, cu excepția unei mici cantități la care asemenea grupări pot fi prezentate în produsele de disociere, în echilibru cu numiții compuși. Aceste metalolamide sunt preferabile ureei ciclice metilolate sau derivați 0-alchilați ai acestora. Asemenea compuși pot fi reprezentați de formula generală:

Z - N ( R’) - CO - N - (R₂) - Z în care fiecare grupare Z reprezintă o grupare etil sau CH2-OR, unde R este reprezentat de alchil, de exemplu, alchil cu 1...6 atomi de carbon, de exemplu metil și R’ este identic cu R2, combinat cu gruparea divalentă alifatică care cu doi atomi de azot și gruparea carbonil formează un inel cu 5,6 sau 7 membri. Gruparea alifatică divalentă poate avea formula generală:

- CR3R4 - (Y)n -CR5R6în care fiecare din R3, R-1, Rs și Rd, care pot fi aceiași sau pot fi diferiți, reprezintă un atom de hidrogen sau o grupare hidroxil sau alcoxi, de exemplu, una cu 1...6 atomi de carbon, care ar fi.

metoxi, n este 0,1 sau 2, preferabil 0 sau 1, și Y este un atom de oxigen, sau o grupare NR7, unde R7 este o grupare alchil, de exemplu, una cu 1...6 atomi de carbon, cum ar fi, metil, sau o grupare CRrRv unde Re și ^R9 pot fi aceeași sau pot ti diferiți și reprezintă un atom de hidrogen sau o grupare alchil, de exemplu, una cu 1...6 atomi de carbon, cum ar fi, metil sau o grupare hidroxil sau o grupare alcoxi, de exemplu, una cu

1...6 atomi de carbon, cum ar fi, metoxi, cu condiția ca două sau mai multe grupări hidroxi sau alcoxi reprezentate de R3...R6, Rg sau R9 să fie atașate la atomi de carbon diferiți ca atunci când n este 2, cel puțin o grupare Y să fie o grupare CRsRo.

Astfel, gruparea alifatică divalentă cu valențe libere ale celor doi atomi diferiți poate fi cu 2...6 atomi de carbon, de exemplu, o grupare l,2-etilenică-CH2CH2sau 1,2-dihidroxietilenică - CH(OH) -CH(OH). Gruparea alifatică divalentă cu valențele libere cu trei atomi poate fi cu 3...10 atomi de carbon, de exemplu, grupare 1,3-propilenică, eventual cu cel puțin o grupare hidroxilică sau alchilică (de exemplu, metil) sau metoxi substituent, de exemplu pe carbonul 2 sau 3 ca în gruparea:

- CH2-CR8R9-CHR6 unde Rs este reprezentat de hidrogen sau metil, R9 este hidrogen sau hidroxil sau metil și Ro este hidrogen sau metil sau metoxi. Gruparea divalentă alifatică cu valențe libere cu trei atomi poate conține, de asemenea, 2...6 atomi de carbon de formula CHR3-O-CHR5 sau -CHR3-NR7-CHR5-, unde R3 și Rssunt asemenea celor definiți mai sus, dar sunt preferabil atomi de hidrogen. Gruparea alifatică divalentă cu valențe libere cu patru atomi de carbon poate avea 4...10 atomi de carbon, de exemplu 1,4- butilenic, eventual cu cel puțin o grupare hidroxil sau alchil (de exemplu, metil) sau substituent metoxi.

Intr-un alt tip de uree ciclică metilo105157 lată, grupările R] și R2 combinate mai sus reprezintă o grupare alifatică tetravalentă, cum ar fi, cea care împreună cu atomii de azot și grupările carbonii ale două grupări Z-N-OO-N-Z formează două inele condensate cu 5,6 sau 7 membri. Asemenea grupări tetravalente sunt de obicei corespunzătoare formulei -CR3-(Y)_n-CR5-, unde R3, R5 Y și n sunt asemenea celor definiți anterior. Preferabil n este O și gruparea este gruparea acetilenil de formula

- CII-CII -.

Exemplele de urei ciclice metilolate sunt dimetilol etilen urea și, în special, 1,3, N, H-dimetilol -4,5 hidroxizi etilen urea, dar, de asemenea, dimetilol propilen urea și analogii săi 4- metoxi 5,5 dîmetil și 5 hidroxi și analogii 5-alchilimino și dimetilol-propilen ureea și tetrametilol - acetilen-di-urea.

Țesătura conținând polimer maturat THP este impregnată cu o soluție apoasă de metilolamidă, de exemplu, una conținând 40...250 g/1, de preferință 80...180 g/1, în special 110...180 g/1, de metilolamidă, la un pH acid, de obicei mai mic de 3, de exemplu, 1...2 sau în special mai mic de l.pH-ul soluției de metilolamidă este de obicei ajustat cu acid, în particular pentru maturarea la temperatură scăzută, deexemplu mai josde50°C; acizii minerali ca acidul clorhidric sau în special acidul sulfuric sunt preferați. Cantitatea de acid adăugată este direct proporțională cu viteza de maturare sau gradul de maturare; soluția de impregnare este de obicei 0,1...10, de exemplu 0,5...10, preferabil

1.. .6, cum ar fi, 1...4 sau 4...6 N. Soluția poate conține săruri solubile suplimentar adăugate, de exemplu, săruri de metale mono-, di- sau tri-valenre și anioni ai acizilor tari, cum ar fi, ai acidului clorhidric, azotic sau sulfuric în cantități de

2.. .200. de exemplu 2...50 sau 10...200 g/1. de exemplu 10...70 sau 50 g/1; exemple de săruri sunt sărurile de amoniu, de exmplu clorură de amoniu, ale metalelor alcaline, metalelor alcaline pământoase, cum ar fi, sărurile de magneziu și zinc și de aluminiu, care pot crește viteza de maturare. Cantitatea de săruri de zinc, de exemplu, azotat de zinc, poate fi de

2...20 g/1 și cantitatea de săruri de magneziu, de exemplu, clorură de magneziu, poate fi de 10...50 g/1. Soluția poate conține un agent de umectare neionic și/sau anionic, în cantitate de exemplu de 0...1,5 g/1 soluție și poate conține, de asemenea, un agent optic de albire, stabil în condiții acide, de exemplu o cantitate de 10...30 g/1 din soluție.

Pentru maturarea la temperatură ridicată, de exemplu peste 50°C, se pot utiliza soluții apoase de metilolamină de săruri solubile descrise mai sus, dând soluții acide în apă, în special cândpH-ul soluției de impregnare este ajustat la 2...6, de exemplu 3...6. Se poate utiliza un acid carboxilic solubil în apă, de exemplu un acid cu 2...6 atomi de carbon și de obicei cu 1...3 atomi de carbon, cum ar fi, acidul glicolic, acidul citric, acidul malic, acidul lactic, acidul tartane și acidul mandelic în cantități de 3... 100 g/1, preferabil 10...70 & ca atare în locul sărurilor solubile, din asemenea procedee.

Țesătura este impregnată cu soluție și țesătura umedă de obicei conține până la 50... 120% umiditate, exemplu 60...90% (față de greutatea țesăturii uscate maturate cu THP). Soluția poate fi aplicată printr-ο tehnică de adăugare minimă cu un grad de amestecare de până la 10...50%.

Greutatea uscată a depunerii de metilolamidă este de 3...20%, de exemplu

6.. .20%, preferabil 7...15% (calculata pe aceeași bază). Țesătura poate fi apoi maturată când are un conținut de umiditate de 6...90%, sau 3O...9O%, de exemplu după contractarea de mai sus, sau când are un conținut de umiditate de

6.. .30%, de exemplu, țesătura după adaosul minim sau chiar după uscare, sau țesătura comprimată după uscarea par- țială.

Conținutul de umiditate al țesăturii la începutul maturării poate fi calculat din greutatea țesăturii impregnate în acel moment, greutatea originală a țesăturii și conținutul ei de umiditate (obținut din pierderea în greutate la uscare), concentrația solidelor și apei de la soluția de impregnare și aderența umedă.

Prezența soluției apoase pe țesătură o umflă și apoi la maturare țesătura reacționează cu metilolamida. pentru a forma o țesătură maturată în care metalolamida este tratată pe țesătură, de exemplu prin legarea celulozei, prin reticularea celulozei și/sau legarea polimerului THP maturat. Mediul apos este prezent pe țesătură pe parcursul tratamentului, astfel încât la sfârșitul tratamentului de maturare țesătura impregnată este condensată cu mediul apos și din această cauză încă umflată. Asemenea tratament poate fi denumit tratament umed sau la urzeală și este distinct de tratamentul uscat în care țesătura impregnată umedă este uscată pentru a-i îndepărta umiditatea și a produce o umiditate uscată îndesată și apoi tratamentul este efectuat asupra acestei țesături.

Dacă conținutul de umezeală al țesăturii la pornirea tratamentului este de

6.. .30%, soluția apoasă de metilolamida impregnată pe țesătură este de obicei la T?H 1...3, preferabil 1...2. Țesătura este în mod uzual lăsată să stea la temperatura mai mică de 50^uC, de exemplu 10...40°C, și preferabil la temperatură ambianta, cum ar fi, 15...40°C, timp de 5...50 h, de exemplu 10...30 h și, în special, 15...30 h, luându-se precauții pentru a nu permite ca acest conținut de umiditate să se modifice în afara intervalului stabilit,

6.. .90%. dar preferabil 6...30%, de exemplu prin învelirea printr-o folie de plastic. Dacă se dorește, țesătura poate să fie maturată la 50...180°C, timp de 1 min...6 h, de exemplu la 90... 140°C, timp de 2...20 min, la temperai urile de 140... 180ⁿQ însă cu precauțiile de a menține umiditatea în intervalul menționat pentru tratament, de exemplu, tratamentul cu abur în cameră, sub presiune dacă este necesar, și preferabil cu abur saturat în aceste condiții de temperatură ridicată, pH-ul soluției de pe țesătură poate fi de 2...6, preferabil 3...5, pentru țesătura ce urmează a fi încălzită la, de exemplu, peste 90°C și 2...3 pentru acelea ce urmează a fi încălzite la 50...90°C. Timpul,pH-ul și temperatura sunt de obicei alese astfel încâtsă maximalizeze viteza de maturare, dar să minimalizeze orice tendință de menținere a țesăturii în condițiile de aciditate, timp și temperatură peste limitele stabilite.

în cazul în care conținutul de umiditate al țesăturii este de 30...90%, de exemplu 30...60% sau 4O...75%, cum ar fi, 45...65% la pornirea tratamentului, atunci, jpH-ul soluției de impregnare apoase de pe țesătură este de obicei mai mic de 1 și țesătura se lasă să stea în condițiile de timp și temperatură altfel stabilite decât cele date în intervalul menționat pentru condensarea sau uscarea țesăturii. Conținutul de umiditate este menținut ia

6...90%, de exemplu 30...90%, pe parcursul tratamentului. Dacă s-a adăugat cantitate mai mare de acid la soluția de impregnare, de exemplu pentru a da o aciditate mai mare băii, de 3...10 N, cum ar fi 4...6 N, atunci timpii de condensare pot fi reduși la 1 min...5 h, cum ar fi, 0,5...4 h la temperatura ambiantă, cum ar fi, 15...40°C.

Țesătura poate fi maturată (tratată) fără aplicare de tensiune din exterior sau compresie. Preferabil țesătura impregnată este tratată în condiții de tensiune în cel puțin una din direcțiile urzelii sau bătăturii, de exemplu, acele tensiuni rezultate din aplicarea forțelor exterioare și/sau din forțele interne din țesătură. Astfel, într-un procedeu continuu în care țesătura impregnată este trecută din baia de impregnare, preferabil prin valțurile de stoarcere, și apoi pe valțurile de preluare pentru condensare (tratare), țesătura poate fi înfășurată pe valțul de preluare în condiții de tensiuni cel puțin suficiente prevenirii deformării țesăturii și preferabil această tensiune este substanțial reținuta în țesătură pe valțul de preluare pe parcursul tratamentului, acesta tensiune putând chiar crește pe parcursul tratamentului. Țesătura impregnată poate fi aplicată, de asemenea, pe valțul de preluare la tensiune mare, care este menținută cel puțin pe timpul tratamentului, dar preferabil țesătura este aplicată sub tensiune minimă pentru a preveni deformarea. Preferabil, dacă țesătura impregnată nu este uscată, este de dorit ca tratamentul să se facă luând măsurile de prevenire a drenajului lichidului prin valț, de exemplu, prin rotirea înceată a valțului fără pierdere semnificativă de umezeală; dacă se dorește, țesătura poate fi redusă pe valț pentru reducerea tensiunilor de retenție din țesătură. Țesătura este, de asemenea, maturată în mod uzual fără mototolire (șifonare) fără de cazul când se cer efecte speciale, de exemplu, plisarea. într-un procedeu de tratament cu viteză ridicată, de exemplu, cu timp de tratament sub 30 min, maturarea poate fi efectuată în cameră cu abur în condiții de tensiune, de preferință în condiții de tensiune minimă, pentru a preveni alterarea.

După tratament, țesătura este clătită, neutralizată și reclătită înainte de strângere și uscare. Solidele adăugate în rășina de tratare sunt, în general, de la

1...6%, în special de la 2...4%.

Proprietățile de întârziere a flăcării ale materialului nu sunt afectate de obicei de tratamentul ulterior cu metilolamidă. dar proprietățile de întreținere ușoară a țesăturii sunt adesea semnificativ îmbunătățite. Astfel, comparativ cu țesătura tratată cu THP întaintea tratamentului cu metilolamidă, țesătura tratată are de obicei contracție redusă, o viteză de presare durabilă mai mare, unghiul de recuperare a șifonabilitații în stare umedă mai mare, umiditate recâștigată mai mare (conținutul umidității la echilibru) și inhibarea umidității mai mică (apa reținută la centrifugare) și poate avea unghiul de recuperare a șifonabilității în stare uscată îmbunătățit, în mod particular dacă tratarea cu metalolamidă este efectuată în condiții de tensiune. Gradele de reținere a tensiunii la rupere și rezistența la abraziune în țesătura tratată, comparativ cu țesătura cu THP înainte de tratare sunt, în general, mult mai mari decât cele determinate la țesăturrile tratate în care țesătura cu THP a fost tratată prin procedeul conform prezentei invenții cu metilolamidă și tratate termic și ca urmare țesăturile tratate conform procedeului invenției au viață mai lungă decât cele tratate termic.

Țesătura originală mai poate fi tratată întâi cu metilolamidă și reacționată și apoi tratată cu THP sau condensat al lui și condensată după aceea. Astfel, în acest proces o țesătură care a fost reacționată cu o metilolamidă neautocondensabilă având cel puțin două grupări metilo (care pot fi opțional alchilate) în condiții apoase acide, de exemplu, lapH mai mic de 3, se tratează cu un compus te/raZirțhidroximetil) fosfoniu sau condensat al lui care este apoi condensat (tratat).

Natura metilolamidei și soluției de impregnare și pH-ul ei și impregnarea și tehnica de maturare pentru țesătură sunt în esență aceleași cu tratamentul efectuat pentru metilolamidă pe țesătură care a fost deja tratată cu polimer THP în afară de aderența umedă a țesăturii impregnată cu metilolamidă, care este de obicei 50... 120%, de exemplu 60... 110% (față de greutatea uscată a țesăturii), greutatea aderenței uscate a metilolamidei, care este de obicei 4...25%, de exemplu 6... 18%, cum ar fi 8...14% (pe aceeași bază) și conținutul de umiditate al țesăturii la pornirea tratamentului, care poate fi de6...30%, preferabil de 30...90%, de exemplu 30...60%, dar preferabil 60...

90%, în special 170...90% (bazat pe greutatea originală a țesăturii), deoarece un astfel de conținut mai ridicat de umiditate inițial face tratamentul cu THP mai eficient în obținerea țesăturilor cu proprietăți mai bune de întârziere a flăcării decât țesăturile obținute prin impregnare cu metilolamidă în condiții de umiditate de 6...30%.

în scopul de a reduce pierderea tensiunii la rupere a țesăturii tratate, comparativ cu țesătura cu THP sau țesătura originală înainte de tratament, pe țesătura având THP condensat și metalolamidă condensată se poate aplica înainte sau după etapa de uscare finală, un agent de înmuiere în cantitate de 0,1...5% greutate (bazat pe greutatea țesăturii); exemplu de astfel de agenți de înmuiere ( de conferire a unui tușeu plăcut) sunt produsele de condensare a acizilor grași, de exemplu cu 8...20 atomi de carbon și poliamine sau produse de ciclizare ale acestora, fiecare în forma sa protonată sau de săruri cuaternare, și, de asemenea, sărurile cuaternare de amoniu cu 2 grupări alifatice grase, de exemp’u, alchil cu 8...20 atomi de carbon și 2 grupări alchil cu lanț scurt, de exemplu, cu 1...6 atomi de carbon, cum ar fi, metilul. S-a constatat că la țesătura tratată cu ΊΉΡ și metilolamidă indiferent de ordine, contractarea mecanică compresivă a țesăturii este semnificativ redusă, reducând contractarea progresivă a țesăturii după mai multe spălări repetate.

Acesta constractură compresivă implică în mod uzual următoarele etape, umezirea țesăturii cu apă și/sau abur, pentru a rezulta o țesătură umflată, ajustarea lungimii țesăturii umflate până la dimensiunea dorită, contractarea compresivă a țesăturii și uscarea ei.

Contractura compresivă poate fi, via contactul intim cu o pătură elastomerică întinsă și menținerea acestui contact, în timp ce gradul elongației păturii este redus, de exemplu, Ia zero. Uscarea poate fi atinsă în condiții restrictive, de exemplu comprimând bucata de țesătură umedă între un cilindru metalic încălzit și o curea de țesătură absorbantă. în final, țesătura poate fi întinsă sau rulată. Un exemplu este procesul de sanforizare descris în Textile Bulletin Dyeing/Printing/Finishing 2/86 paginile 14,16,20,22 și 27. Rezultatul combinării etapelor de tratament cu metilolamidă, după sau înaintea tratamentului cu ΊΉΡ, urmat de contractura mecanică, este acela că diferența în dimensiuni, de exemplu, în direcția urzelii, între cele ale țesăturii finite și cele ale țesăturilor spălate o dată este că poate fi mai mică, de exemplu mai mică de 2,5% sau 2% sau chiar mai mică, de exemplu mai mică de 1% și că gradul de contractare progresivă la spălările următoare, de exemplu, de 50 ori, poate fi mai mic, de exemplu mai mic de 5%, sau în special foarte mic, mai mic de 2 sau 1 %. Dacă gradul de contractură mecanică obținut la țesătură este mai mare decât cel suficient să compenseze contractura după o spălare, țesătura tratată cu THP și metilolamidă după contractura mecanică poate să-1 extindă după spălare, de exemplu, cu până la 5% și acest grad de extensie poate rămâne substanțial neschimbat pe parcursul următoarelor 50 de spălări, astfel încât gradul de contractură este foarte mic. Dacă se dorește, operația de contractură mecanică poate fi efectuată în procesul de postmetilolamidare după tratarea cu THP și înaintea reacției de metilolamidăre, în locul ei sau la fel de bine după ultima reacție sau, în procesul de premetilolamidare, înaintea tratamentului cu THP și după reacția de metilolamidare în locul sau la fel de bine după ultima reacție.

Operația de contractură mecanică este uzual efectuată după ultima etapă de tratament, indiferent că este metilolamidare sau tratare cu THP, și poate fi efectuată între etapele de tratament

Dacă nu se execută o operație de contractură mecanică, metilolamidarea este preferabil aplicata după tratamentul cu

THP, deoarece țesătura tratată tinde să aibă o contractară redusă, comparativ cu țesăturile tratate în ordinea inversă.

în mod obișnuit țesătura conține în majoritate fibre celulozice și este preferabil să fie de 100% celulozice, cum este bumbacul natural, inul sau fibre regenreate de exemplu, fibre de mătase artificială cuproamoniacală sau vâscoză. Țesătura poate fi mercerizată cu soluție apoasă alcalină sau amoniac lichid, eventual, cu amine, după sau preferabil înaintea aplicării compusului THP. Fibrele celulozice sunt, în special, țesute, dar și tricotate. Ele pot fi amestecate cu o cantitate, de preferință o cantitate mică, de exemplu până la 50%, cum ar fi,

1...50% de fibre comescibile ca fibre poliesterice pentru a obține de exemplu amestecul de 60...80% bumbac cu 20... 40% poliester. Totuși, procesul este aplicat în mod particular la fibre complet celulozice, în special la fibre de bumbac. Țesătura înainte de tratare cu THP poate avea o greutate de 0,05... 1,00 kg/m²sau Q, 1...1,00 kg/m², uzual 0,15...1,40 kg/m și preferabil 0,23...0,37 kg/m , exemplu de asemenea fibre pot fi date în țesăturile pentru uz casnic din drill pentru fețe de pernă, căptușeli, cămăși sau perdele.

înaintea tratamentului cu THP sau metilolamidă, țesătura poate fi vopsită, de exemplu cu un colorant azotic, destul de bazic, reactiv, direct, acid sau cu coloranți de dispersie. Dacă țesătura este devopsită după tratamentul cu THP, sunt preferați coloranții reactivi. Dacă țesătura urmează să fie vopsită după tratamentul cu metilolamidă, atunci sunt preferați coloranții azoici sau de cadă. Astfel, cu coloranții de cadă sau coloranții azoici, țesătura este preferabil vopsită, tratată cu compusul THP și condensată și apoi tratată cu metilolamidă și reacționat cu aceasta. Cu aceleași nuanțe de coloranți de cadă sau azoici este mai bine să se trateze și să se aducă în reacție, mai întâi cu metilolamidă înainte de vopsire, și apoi să se trateze cu compusul THP și să se condenseze.

Invenția prezintă avantajul că țesăturile tratate au rezistență mărită la propagare a flăcării, unghi mai mare de recuperare a șifonabilității umede și uscate, conținut redus de umiditate după centrifugare (îmbibație cu apă), cu alte cuvinte, tratamentul conferă proprietăți ignifuge îmbunătățite și rezistență mai bună la cutare și șifonare, ceea ce asigură întreținerea ușoară.

Datorită acestor caracteristici, țesăturile tratate conform invenției pot fi utilizate la confecționarea hainelor de lucru (salopete, pantaloni), a uniformelor pentru brigăzi de stins incendii.

Claims

1. Procedeu de tratare a țesăturilor textile, caracterizat prin aceea că, în scopul conferirii de proprietăți întârzietoare de flacără și rezistență la cutare, constă, într-o primă fază, în tratarea țesăturii din fibre celulozice, cum ar fi, bumbac, sau un amestec de fibre celulozice cu fibre poliesterice, cu o soluție apoasă de (ZeZra/as'j-hidroximetilfosfoniu sau un condensat al acestuia cu uree, urmată de maturarea cu amoniac gazos și, într-o a doua fază, de impregnare a țesăturii respective cu o soluție apoasă de metilolamide, de preferință uree ciclică metilolată, cum ar fi, dimetilol-etilenureea l,3-N,N-dimetilol- 4,5-dihidroxietilen-ureea, dimetilol-propilen-ureea și analogii săi 4-metoxi-5,5-dimetil și 5hidroxi și analogii 5-alchilamino și dimetilol-propilen ureei și tetrametilolacetilen-diureei, în condiții acide apoase, la o temperatură de 9O...14O°C, cu un conținut de umiditate a țesăturii de

6...90%, cele două faze putând fi conduse în orice ordine de lucru.

2. Procedeu, conform revendicării 1, caracterizat prin aceea că reziduul în greutate uscată al metilolamidei pe țesătura este de 6...20%, iar depunerea în greutate uscată de ieiratoțhidroximetil)-fosfoniu sau a condensatului acestuia pe țesătură este de 8...20%.

3. Procedeu, conform revendicărilor 5

1 și 2 caracterizat prin aceea că, în timpul fazei de impregnare țesătura este eventual menținută sub tensiune în cel puțin una din direcțiile longitudinală sau transversală, iar după această fază, țesătura este supusă eventual unei contracții mecanice de compresie.